Pentru cine nu-și aduce aminte…..
Se raportează la Bucuresti arăturile de toamnă.
Ziua 1 Județul Arad 100 km pătrați, Județul Timiș 100 km pătrați, Județul Sălaj 25 km patrați. Secretaru’ de partid din Sălaj primește un telefon: vă mișcati încet, rămâneți în urmă, sporiți arăturile.
Ziua 2 Județul Arad 100 km pătrați, Județul Timiș 100 km pătrați, Județul Sălaj 25 km patrați. Secretaru’ de partid din Sălaj primește un telefon: vă mișcati încet, rămâneți în urmă, sporiți arăturile.
Ziua 3 Județul Arad 100 km pătrați, Județul Timiș 100 km pătrați, Județul Sălaj 150 km pătrați.
Ziua 4 Județul Arad 100 km pătrați, Județul Timiș 100 km pătrați, Județul Sălaj 150 km pătrați.
Ziua 5 Județul Arad 100 km pătrați, Județul Timiș 100 km pătrați, Județul Sălaj 150 km pătrați.
Ziua 6 Județul Arad 100 km pătrați, Județul Timiș 100 km pătrați, Județul Sălaj 150 km pătrați
Ziua 7 Județul Arad 100 km pătrați, Județul Timiș 100 km pătrați, Județul Sălaj 150 km patrati. Secretaru’ de partid din Sălaj primește un telefon : Opriți-vă că ați arat Budapesta.
Vă sună cunoscut? După 30 de ani de libertate încă nu ne-am vindecat de „tre’ să dăm bine la centru” (mai nou în presă) și nici de „las’ că oricum nu verifică nimeni”. Și de obicei ne merge. Și-i mulțumim lu’ ‘mniezo’ că ne-a scos și din asta și mergem fericiți mai departe. Și dacă se trezește unu’ mai pestriț la mațe să zică adevăru’ prima întrebare pe care o aude e „de ce n-ai când ăilați toți au?”. Numa’ că la un moment dat ne pleznește adevărul peste bot. Și constatăm că avem di tăti. Da’ ne mai lipsesc câteva chestii. Gen avem paturi de terapie intensivă. Da’ n-avem oameni. Și pe alocuri nici aparate. Avem echipamente de protecție. Da’s încă la furnizori. Că le-am comandat, da’ vin peste câteva zile. Avem spitale de campanie, da’ acu’ ne hotărâm unde le punem. Avem legi și ordonanțe militare da’ cineva tre să ne lămurească ce dreaq vor să zică (apropos, po’ să mă duc cu trinu’ din Brașov în București la mătușa lu’ bunicu’ lu’ bunica, sau îmî iau 6 amenzi pe drum?). Avem medici și asistente, da’ au inceput să se betegească. Da’ important e că avem. Nu știm ce, da’ avem. Și om trece și de chestia asta, într-un fel sau altu’ și n-o să pricepem nimic. Și o să dăm în continuare imformații să de bine la centru sau în presă. Că oricum nu verifică nimeni. Până ne-o mai plezni altă chestie peste bot. Și o să ne întrebăm (iar) de ce nu avem de nici unele. Și trist e că până ne mai pleznește ceva peste bot ăia care-s în stare să se prindă că am arat Budapesta or să fie oale și ulcele. Și atunci chiar am belit……..
Da’ până atunci să fie sănătate. Și la vară cald. Și stați în casă. Că mâine oricum ninge.
Blog din Ţara Bârsei 