Nedumereală

Azi drăguţă dimineaţă când făcui io ochişori (pe la 8 trecute fix), aveam în cap bine definit postu(rile) pentru ziua de azi. Carevasăzică am vrut eu să vă povestesc despre adunarea de ieri şi despre problema lu’ nea’ Costache (despre care urma să ma informez înainte). Decât că mi-am început ziua în mod obişnuit, adică agăţat din zbor o cană de cafea şi o ţigară şi plasat fizicu’ în faţa geamului de la bucătărie. Că ţigara de dimineaţă o savurez în timp ce verific buletinu’ meteo în timp real. Numa’ că, mi-am aruncat ochii pe geam, m-am enervat şi am uitat tot ce-am vrut să scriu. Motiv pentru care am luat-o de la capăt da’ cu alt subiect.

Amu’ nuş’ dacă vă mai aduceţi voi aminte, da’ mai dedemult erau prin Braşov o groază de copaci pe marginea dumurilor. Decât că în timp marea majoritate a susnumiţilor copaci au decedat din motive de secure. Şi toate zburătoarele care îşi făceau veacu’ prin susnumiţii copaci şi-au mutat domiciliile prin alţi copaci, care au mai găsit şi pe ‘coperişele blocurilor, care n-au mai găsit. Copaci care este. Eh, având în vedere şi luând în considerare faptul că eu vieţuiesc la ultimu’ etaj, am pe post de vecini la etaju’ de deasupra ….. un stol de porumbei. În 7 ani de când suntem vecini am învăţat să ignor sunetul făcut de zeci de gheruţe care umblă agale pe tablă, şi ciudăţeniile de sunete pe care le scot porumbeii când dorm şi le-am iertat în timp sute de sperieturi cauzate de fâlfâitu’ aripilor. Numa’ că nu mă pot obişnui cu faptul că stolu’ meu de porumbei e groaznic de needucat. Că pe membrii susnumitului stol nu i-a învăţat nimeni că nu-i frumos să îţi faci nevoile în public. Şi e nesimţire să te … vorba aia (caci) pe averea vecinului. Că aştia au o plăcere sadică să-mi …. rezolve pervazu’ de la geam. De la toate geamurile adică. Mai ales dacă m-am chinuit să le spăl. Geamurile adică. Şi pervazurile aferente.

Amu’ am şi io o nedumereală: în ţara asta e legal să testezi instrumente de tortură pe porumbei vii?

Reclame

Campionatu’ de ţucat viteză, faza pe fabrică

Între ritualurile de trecere de la un an la altu’ e unu’ care mă scoate din nervi, papuci, ţâţâni şi calmu’ meu ardelenesc. Şi are loc ritualu’ ăsta în prima zi (hai săptămână) lucrătoare din anu’ care s-a instalat pe faţa pământului cu surle, trâmbiţe, artificii şi miros de praf de puşcă.  Eh, fiind prima zi în care mă trezesc devreme după alte câteva în care m-am obişnuit cu conceptul de „târziu”, am nevoie de multă linişte, tandreţe şi atenţie să-i pot da trezirea în condiţii optime unicului neuron care a avut tupeu’ să treacă pragu’ celor 30 de veri pe care le-a vieţuit până acu’ fizicu’ meu impresionant. Partea proastă e că, la oameni normali 2 sau mai multe zile libere se numesc prilej de hodină.  Pe cale de consecinţă, în prima zi din nou’ an io mi’s zombi şi toţi ceilalţi îs freş. Şi păţesc chestii de genu:

Plec de acas’ mai devreme decât de obicei să nu dau de vr’o colegă prin staţii, ca să poci să mai meditez puţin (a se citi dormitez) şi reuşesc să ajung semiadormită la munci. Intru în fabrică şi de undeva din stânga mea se aude „Sărumânaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa! La mulţi aaaaaaaaaaaaaaaaniiiiiii!”. Deci da, portaru’ nu doarme. Neuronu’ meu, trezit bursc din visare începe să urle „Bă boule m-ai speriat! Cafeaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa repede să-mi treacă!!!!!!!” şi io reuşesc să mormăi ceva care seamănă a „‘mneaţa! Mulţi d’ăia şi lu’ matale!” Îmi iau o cafea de la automatu’ plasat strategic în drumu’ meu spre birou şi mă apuc să-mi caut cheile.  Logic că nu le găsesc pân’ la uşa biroului, drept urmare încerc uşa. La dracu’, s-a deschis. Intru tiptil să nu mă miroasă duşmanu’ şi „La mulţi aaaaaaaaaaaaaniiiiiiiiiii! Muah, Muah. Hai salut!” Neuronu’ meu se apucă de bocit. Io mormăi  iar „La mulţi d’ăia. Hai salut (era neapărat necesar să te dai cu ruj?)” Îmi zugrăvesc faţa suficient cât să nu-mi stea inima când mă uit în oglindă şi mă duc sa fac fum. Şi a fost linişte până mi-am terminat ţigara. Că_cam pe când am părăsit locu’ de fumat, fabrica era extraordinar de populată. Şi până am ajuns în birou m-au pupat de „La mulţi d’ăia” mai mulţi oameni decât m-au pupat de toţi anu’ trecut. Şi până am plecat acas’ am bătur recordu’ ultimilor 10 ani. Şi încă n-am apucat să mă întâlnesc cu toată populatia fabricii. Decât că sper că se mai calmeză lumea….

Amu’, n-am nimic cu pupăturile când îs sincere. Adică ala/aia care mă noroceste cu aşa ceva să vrea sincer sincer sincer să mă pupe, sau să vrea sincer sincer sincer ceva de la viaţa mea şi să creadă că ăsta-i singuru’ mod de a obţine ce vrea. Da’ când cu două zile înainte io-ţi zic în faţă că eşti batut(ă) în cap cu paru’ şi tu urli în gura mare, fără să-ţi dai seama că-s lângă tine (deh, îs mică a dreaq şi greu de observat), că mi’s acritură şi cam nf (nu că n-ai avea dreptate, da’ nici tupeu n-ai) nu pricep de ce te aştepţi ca azi să mă port de parcă am fi prieteni(e) de o viaţă sau de parcă mi-ar fi fost dor de tine în astea 2, 3, 4 zile. Şi să te mai si pup! Câh!

La voi la fabrică cum fu ieri?

Ai’m rici

Vă mai aduceţi aminte de unchiu Chad? M-a găsit nepoată-sa. Şi imi propune afaceri. Şi o cheamă Constanţa. Şi ca să fac lucrurile mai interesante l-am pus pe Gogu’ să-mi traducă mesaju’. Deci:

„CU PRIVIRE LA MISS Constance,

Sunt Constance Thomas Părinţii mei Mr.and Mrs.Michael Thomas au fost asasinaţi aici, în COASTA DE FILDEŞ. Înainte de moartea tatălui meu a avut US $ 12,5 m (douăsprezece milioane cinci sute de mii STATELE UNITE USD), depus la o bancă aici în Abidjan.

Vreau să-mi faci o favoare pentru a primi aceste fonduri într-un cont în condiţii de siguranţă în ţara dumneavoastră sau orice alt loc mai sigur ca beneficiar. Vreau să vin în ţara dumneavoastră pentru siguranţa vieţii mele din mâinile acestui asasini răi.
Eu am planuri de a face investiţii în ţara dumneavoastră, cum ar fi imobiliare şi producţia industrială.

Acesta este motivul meu pentru scris de tine. Vă rugăm, dacă sunteţi dispus sa ma asiste, răspunde-mă cu numărul de telefon.

Cu stimă,

Constanţa”

Vin sărbătorile……

… vin sărbătorile, vin sărbătorile. Yuuuupyyyyyyyy. Po’ să mă împuşc? Sau să plec din ţară? Sau să-mi inducă cineva o comă până pe 3 ianuarie? Poooooooooooot?

Acu’ să ne înţelegem. N-am probleme  cu sărbătorile în sinea lor de sărbători. Am, în schimb, o problemă mare cu luna lu’ Decembre. Că probabil că ştiţi, că pe la unele firme e lege că’n decembrie toată lumea pleacă tai tai în conţed. Chestie care se întâmpla şi la fabrica un’ dă cu sapa cumnatu’ propr’etate personală. Ceea ce înseamnă că susnumitu’ are prea mult timp liber. Şi românu’ cănd n-are ce face se apucă de gândit. Şi câte unii chiar ar trebui să se abţină. Inclusiv cumnatu-mio. Că par examplă acu’ doi ani în decembrie musiu susnumitu’ s-a gândit că ar trebui să-mi pună gresie şi faiantă în baie (la propriu, că pentru partea cu figuratu’ are nevastă), ceea ce a şi făcut. Drept urmare, în ajunu’ Craciunului subsemnata spăla de pe păreţi şi podele chestii folosite în construcţii. Anu’ trecut, în aceeaşi perioada, acelaşi  cumnat s-a gândit că ar trebui pus parchet prin casă. Pe cale de consecinţă şi-a împachetat nevasta şi copchilu’ şi  i-a trimis acas’ la mă-sa. Şi el s-a apucat de pus parchet. Drept urmare, în seara de ajun subsemnata se chinuia să-si aşeze mobila prin cameră şi să-şi gasească ţoalele. Asta, bineînteles, după ce a frecat vr’o tri ore la parchet. Şi ca să fie tacâmu’ complet, între Craciun şi rev, acelaşi cumnat s-a gândit c’ ar trebui să-mi zugrăvească camera, şi din pacate nici măcar promisiunile de moarte în chinuri nu l-au făcut să se răzgândească. Pe cale de consecinţă, pe 31 decembrie subsemnata a avut acelaşi program din ajunu’ Crăciunului.

Anu’ ăsta speram să scap. Numa’ că susnumitu’ cumnat iar are prea mult timp liber. Şi iar începe să gândească. Că să vă spui. Ieri, fiind vineri, şi subsemnata în CFS mi-am luat tălpăşiţa şi m-am cărat în oraş. De întors m-am întors pe la vr’o 10. Noaptea. Şi mi s-a părut mie că ceva nu-i chiar în regulă la mine acas’, da’ nu-mi prea dădeam sama ce. Decât că, pe calorifer în baie erau un tricou şi o pereche de nădragi de treling cu propr’etar necunoscut. Fază la care m-am cam spăriet. Că în mod normal n-avea nimeni ce căuta ieri dupăamiază la mine acas’. Aşa că, m-am apucat de facut inventaru’ prin casă. Deci, bucătăria OK, sufrageria OK, dormitoru’ meu OK, dormitoru’ soră’mii DEZASTRU. Adicătelea toată mobila adunată în mijlocu’ camerei, pereţii raşchetaţi şi o grămadă de tencuială pe lângă pereţi. M-a apucat plânsu’ instantaneu, am ieşit din cameră uitându-mă pe pereţi şi am avut parte de a doua surpiză a serii: cineva (nu dăm nume) a încercat şi tencuiala de pe hol. Deci, MAMAAAAAAAAAAAAAAAAAAA PO’ SĂ DORM LA TINEEEEEEEEEEEEEE???

Greaţă

Disclaimer: melodia nu-i cenzurată.

Sâmbătă am fost la plantat copăcei în parcul din Centul Civic. Nu mă dau mare, dar dacă nu era povestea cu copăceii n-aş fi alflat că crosul 15 noiembrie s-a ţinut pe 14 anu’ ăsta. Şi nici n-aş fi aflat ca pe 15 a fost flegmeţea mea in Braşov. Motiv pentru care tanti portocala (pardon, primăria) nu ne-a putut pune la dispoziţie lopeţi, hârleţe şi nimicuri de genu’ ăsta, fi’ncă erau arondate celor care se chinuiau să aranjeze faimoasele giratorii de pe Calea Bucureşti. Că deh, venea ăl mai portocaliu om din stat şi tre’ia să fie oraşu’ mumos mumos. Sau cel puţin partea pe care a văzut-o susnumitu’. Trecem peste…….

Joi când mă deplasam spre casă agăţată de o bara dintr-un  otobuz cu 4 roate mi-a atras atenţia discuţia unor cetăţeni situaţi strategic în spatele meu. Ştiu că nu-i frumos să asculţi discuţiile altora, dar mi-a fost imposibil, având în vedere faptu’ că susnumiţii îmi urlau în urechi. Unu’  dintre ei făcuse fixaţie pe „Votaţi Băsescu”. Motivul l-am aflat vineri. Că dacă n-aţi aflat e campanie electorală. Şi partidu’ ăl’ mai portocaliu s-a apucat de izolat termic nişte blocuri alese pe sprânceana: suprafaţă cât mai mică posibil raportată la un număr cât mai mare de apartamente. Costul pentru proprietari? Simbolic: un carnet de membru. Portocaliu. Trecem peste…………….

Marţea care se respectă incepe de luni. Şi tine trei zile. Fără plată. Şi umblă vorba ca o să mai fie o marţi d’asta şi luna viitoare. Eh, ne-om descurca noi. Şi totuşi am inţeles că-n Canada nu-i chiar aşa frig, şi nu ninge foarte mult………

Existaaaaaaaaaaaaaaa!!!!!!!!!!

Cum ce? Politie. In Romanica.  Nu stiati? Nici io, da’ am aflat. Ca sa va spui. Sa tot fie vr’o 4 ani de cand pe fratele propr’etate personala l-au usurat unii de un casetofon auto. Bine, casetofonu’ era d’ala cu sidipleiar. Da’ nu orice sidipleiar. Era d’ala care citea empetreiuri. Numa’ ca_casetofonu’ era in auto cand l-au ajutat unii sa-si ia zboru’. Si auto era incuiat. Si nu avea cheile la vedere. Asa ca auto a ramas fara geamu’ dreapta fata din afacerea asta. Si ca tacamu’ sa fie complet, masina, logic, nu era a lu’ fra’i’miu. Si nici casetofonu’. Ceea ce a insemnat pen’ susnumitu’ fra’i’miu una bucata gaura in buget. Ca a tre’it sa plateasca geamu’ de la masina. Si propr’etaru’ a cumparat alt casetofon. Eh, dupa toata afacerea asta a urmat o iescursie la politie (deh, politica firmei de asigurari), dat declaratii, luat amprente la toata lumea (inclusiv lu’ auto) si uitat toata lumea de afacerea asta (mai ales eu). Decat ca azi cand am ajuns acas’ am gas’t in cutia de posta una bucata citatie care’l invita pe susnumitu’ fra’i’miu la tribunal in sala S nustiucat pe data de ‘spe noiembrie ca parte civila in procesu’ dintre statu degeaba, pardon, Roman si numitii (vr’o trei la numar) pen’ judecarea infractiunii de furt – proces de fond.  Asta dupa ce acu’ vr’o doo saptamani nea’ parchetu’ de visin de pe langa tribunalu’ Braseu il anunta pe acelasi fra’i’miu ca nus’ care Gheo’ al Scroafii a fost scos de sub urmarirea penala in baza a juma’ de cod penal (care tot furt inseamna) pen’ ca susnumitu’ s-a mutat in lumea vesnicei vanatori. Amu’ stau si cujet: daca astia s-au obosit sa scrie doua scrisorele, sa ma obosesc si io sa-i anunt ca fra’i’miu n-o sa apara? Neaaaaaaaah.

Hai sante!

Avand

in vedere ca azi mi’s la scolarizari scolarizate, va doresc auditie placuta, ca am o  vaga impresie ca mie o sa-mi iasa pe ochi auditia de care o sa am parte. Enjoy.

PS, tagurile is la deruta 😈

PPS, multam cuiva de melodi(e)

Cercetari cercetate VI

Mda, iar m-am apucat de cetit ziare pe tzava, si ziarele iar n-au zub’ecte de dezbatut. Si s’apuca de cercetat cercetari. Si le iese cate o chest’e de genu:

10 minciuni despre sex:

1. Sexul este ceva ce faci doar cu persoana iubita. Ar fi ideal daca ar fi asa, insa cateodata, pana il intalnesti pe „El”, te multumesti si cu o „imitatie” cu muschi si ochi albastri. Hai pe bune. Asta e o chestie valabila doar pentru femei bag sama. Ca din cate stiu nu-s foarte multi barbati care asteapta un „El”.

2. Trebuie sa faci dusuri intravaginale, ca sa elimini mirosurile „intime”. Orice ginecolog iti poate spune ca dusurile intravaginale te fac mai predispusa la infectiile bacteriene, care nu au un miros natural – darmite frumos! Parca vorbeam de sex nu de igiena intima…

3. Barbatii ar trebui sa se poarte delicat cu fetele. Serios? Uite ca fetelor le mai place si ceva „duritate” din cand in cand. Gen „leaga-ma de calorifer, bate-ma cu biciu” -duritate? Uuuuuuu kinky.

4. Toti pustii „de gasca” de varsta ta o fac! Ei bine, un pic de individualitate atunci cand simti ca nu esti pregatita pentru sex este buna, chiar daca nu vei mai fi considerata „de gasca”. Aaaaaaaa pai daca „pustii” de varsta mea nu fac sex se numeste ca-s calugari. Sau ipotenti.

5. Sexul de calitate dureaza toata noaptea. Calitatea nu e totuna cu cantitatea, iar un studiu recent dovedeste ca durata medie a unui act sexual este de 13 minute. Err, sexu’ de calitate dureaza pan’ la urmatoarea intalnire.

6. Femeile nu simt nevoia de sex la fel de mult ca barbatii. Toate femeile au nevoi si dorinte, numai ca doar unele gasesc curajul sa le rosteasca. In plus, apogeul dorintei sexuale se manifesta la varste diferite la barbati si femei. Uf! ce d’a timidele.

7. Barbatii ar trebui sa faca mereu prima miscare. Ei bine, in timpurile moderne, femeile pot fi, daca vor, la fel de agresive ca si barbatii. Nu poti sa stai si sa astepti sa-ti bata Fat-Frumos la usa. Aha, deci scenariu: „Iubituleeeeeee, mi s-a ars becu’ in dormitor. Nu ma ajuti sa-l schimb?” Si cat saracu’ sta cocotzat pe scaun si se chinuie sa schimbe becu’ ii tragi scaunu (da’ ai grija sa cada pe pat) dupa care ii lauzi talentele de acrobat si cu putin noroc nu-i descoperi talentu’ de boxeour.

8. Barbatii se gandesc mai des la sex decat femeile. Oricat de surprinzator ar fi, si femeile se gandesc foarte des la sex – doar ca traditia le da intaietate barbatilor. Da’ totusi barbatii se gandesc la sex mai mult decat femeile. Da’ n-a zis nimeni ca femeile nu se gandesc la sex. Da’ barbatii se gandesc mai mult. Sau nu?

9. Barbatilor le plac doar tipele slabe. Toate femeile sunt frumoase, indiferent cum arata. Pentru fiecare dintre ele exista un barbat – sau doi sau trei – capabil sa se indragosteasca la nebunie. No com la faza asta.

10. Toti barbatii isi doresc o partida in trei. Sigur, poate ca au fantezii cu asta, insa daca ar fi sa puna in practica o partida in trei, le-ar fi teama, in secret, sa nu te piarda in favoarea „echipei adverse”. Asa ca prefera sa viseze cu ochii deschisi. D’a n-a zis nimeni ca „al treilea” tre’ sa fie un tip. Drept e ca ar fi deprimant sa-si piarda gagica in favoarea „partii adverse” dupa un trio cu inca o tipa.

Cercetari cercetate IV

Cre’ ca asta e ultimu’ blog despre cercetari pe care-l mai scriu. Ca ori toti cercetatorii is obsedati de sex, ori am io bafta de bafta de dau numa peste d’astea:

„Pentru a avea cât mai frecvent orgasme, este foarte important să comunicaţi cu partenerul şi să aveţi o puternică legătură de încredere. „Implicaţi-vă şi stabiliţi contactul vizual. Nu vă fie teamă să-i spuneţi partenerului ce vă place şi ce nu vă place în viaţa sexuală. Cu cât aflaţi mai multe unul despre altul, cu atât va fi mai bine“, spune Kevan Wylie, expert în sănătate publică.

Persoanele care de obicei simt fiorii plăcerii declară că relaţia cu partenerul lor este una puternică. 77% dintre cei intervievaţi, care au în mod frecvent orgasm, se simt apropiaţi de jumătatea lor în timp ce fac dragoste. Procentul scade la 55% pentru cei care au dificultăţi în a atinge punctul culminant.

„Orgasmul feminin este răspunsul cel mai evident, mai sigur şi mai necesar pentru a convinge femeia de buna exprimare a sexualităţii sale. Lipsa orgasmului, diminuarea dorinţei sau întârzierea lui duc la insatisfacţie sexuală şi îngrijorare la ambele sexe“, susţine psihologul şi sociologul Aurora Liiceanu.

Adicatelea, un studiu amplu făcut în 26 de ţări din toată lumea a ajuns printre altele la concluzia de mai sus. Ca de altfel zice ca „63% dintre bărbaţi şi 32 % dintre femei ating de fiecare dată punctul culminant în timpul actului sexual”. Presupun ca restu’ joaca carti sau sah in timp ce ~. Adevarul e ca viata mea n-ar fi avut sens si logica daca nu stiam chestia asta. Nu puteam sa dorm la noapte daca nu aflam ce procent din populatia planetei are orgasm de cate ori are mancarimi. Amu’ daca tot au cercetat, poci sa pun si eu ceva intrebari? Ca de iezemplu:

1. Care-s alea 26 de tari? Or fi fost si prin Vatican?

2. „Amplu” se refera la numaru’ de persoane sau la intinderea teritoriala a lu nenea studiu?

3. Cum suna chestionaru’?

4. Or’ fi intrebat si popii ce cred despre cercetatura lor?

5. Cu ce ne ajuta chestia asta?

6. Cine ii plateste pe astia sa cerceteze cercetaturi d’astea?

7.  Buei cercetaretilor, voi chiar n-aveti altceva de facut?

Hai orgasmeala placuta.

Cercetari cercetate III

Zice oamenii de stiinta via Romanica Libera ca sexu’ face bine la sanatate. Asta dupa ce zisera ca nu-i chiar ashe.

Si ce zice cercetatorii care cerceteaza cercetari? Pai zice cam ashe.

1) Sexul este bun pentru inima

2) Sexul previne aparitia cancerului de prostata

3) Sexul intareste rezistenta oaselor

4) Sexul te face sa te simti cu adevarat bine

5) Sexul imbunatateste imunitatea organismului

6) Sexul prelungeste longevitatea

7) Sexul sporeste fertilitatea

Stiati ca?

– sexul este un analgezic (o partida de sex face cat o doza de morfina)
– orgasmele cresc nivelul oxitocinei in corp, substanta din creier care cimenteaza relatia emotionala dintre parteneri
–  sexul este cel mai bun somnifer (barbatii pot adormi imediat dupa orgasm datorita eliberarii endorfinelor si oxitocinei, dar si din cauza scaderii glicogenului din muschi)
– 30 de minute de sex inseamna arderea a nu mai putin de 85 de calorii

No’, si amu’ sa mai crezi cercetatorii. Ca dupa ce vine si zice ca sexu’ in tinerete nu face bine la pros(t)tata, acu’ s-au razgandit si zic ca :

„Conform celor mai recente cercetari, riscul dezvoltarii unui cancer de prostata scade proportional cu frecventa activitatii sexuale. Potrivit unui articol publicat de Institutul National pentru Cancer din Statele Unite, riscul scade datorita reducerii nivelului de toxine eliberate de aceasta glanda sexuala masculina. La batranete, masturbarea este mai buna decat nimic, intrucat activitatea sexuala, oricum ar fi ea, ajuta la eliberarea unor toxine prin lichidul seminal”, este de parere Polyxeni Dimitripolou, coordonatorul studiului, publicat in „British Journal of Urology”. Un studiu efectuat in Australia spune ca, cu cat barbatii ejaculeaza de mai multe ori pana in 30 de ani, cu atat sansele sa faca cancer la prostata sunt mai mici.”

Pai bei cercetaretilor, voi ce palaria mea cercetati? Si cum mama naibii trageti concluziile? Ca daca ajung de o fac pe mama fericita si ma marit, sa stiu si io ce sa fac cu omu’ ala, ca nu vreau sa am pe nimeni pe constiinta si nici nu vreau sa-mi toc nervii la batranetzuri.

Ca_concluzie, NU CREDETI REZULTATELE CERCETARILOR CERCETATE.