Mon pere, in ultimii dooj’ de ani, a avut numa’ masini utile. Adicatelea chestii d’alea mari folosibile la carat oareceuri. Si mai erau si vechi. Masinile adica. Eh, avand in vedere si luand in considerare ca dupa ultima declaratie de impunere venita de la fisc via posta romana era sa faca un atac de cord s-a hotarat omu’ sa-si schimbe motorizarea. Drept urmare, a facut o vizita la targ si si-a procurat una bucata masina de domn, produsa in secolu’ asta. Saptamana trecuta, cam pe joi asa, ma suna ma mere si ma anunta ca mon pere e in iescursie in oras, si ca daca ma grabesc ma aduce acas’. Cu masina. Ca o madama ce ma aflu’. M-am dat peste cap sa ajung la locu’ de intalnire, ca ocazie de genu’ asta nu mai pup in urmatorii (cel putin) 10 ani. Si ma asteptam io in visele mele sa ma dau cu masina ‘a noua. Si incepui a ma holba dupe masini frumoase si relativ verzi da’ nici un sofer nu semana cu mon pere. Si aud la un moment dat in spatele meu un motor diesel obosit. Intorc capu’ cu frica si dau cu ochii de masina a veche a lu’ tata. Si era sa ma apuce plansu’. Ca io vroiam tai tai cu masina noua. Deh, ma cocotz in masina ca doar nu era sa astept autobuzu’ si-l iau la intrebari pe mon pere.
Intrebarea 1: „De ce ai venit cu asta?”
Raspuns: „Aaaaaaaaaa, pai sa vezi. Ca luni am venit pana in oras. Tot cu asta. Si mi-a taiat un prost calea. Si am vrut sa-l evit. Si era sa intru intr-un autobuz. Si am gasit toate gropile de prin asfalt. Si io n-am de gand sa nenorocesc masina. Inca. Si ziceai ca tre sa iau ceva de la tine. Si n-am chef sa ma apuc de carat cu ailalta. Inca.”
Drept e ca nu-i spusesem lu’ mon pere ce tre’ sa ia de la mine. Si de obicei „ceva de dus la tara” la mine inseamna vr’o piesa de mobilier de care m-am plictisit.
Intrebarea 2: „Si cum e masina?”
Raspuns: „Pai e combi (nu ma mira), e pe benzina (miracooooooooool), e un albastru inchis, aprope neagra (cum, nu-i verde???? miracolu’ numaru 2), si mi-e cam frica sa merg cu ea. „
Intrebarea 3: „Ce face???????? Ca cum adica ti-e frica sa mergi cu ea?”
Raspuns: „Pai sa vezi. Ca am scos-o la plimbare in sat. Si am vrut sa evit un bolovan, si am tras de volan dreapta si era sa intru in sant. Si cand am scos-o din garaj era sa intru in poarta cu ea. Si inca nu stiu ce fac toate butoanele de pe bord.”
Ca sa ve iesplic. Masinile cu care e obisnuit tata is jeepurile romanesti. Si alea in bune pe post de sala de forta. Si pana se gandesc sa plece de pe loc dureaza. Si asta noua e masina de domnisoare. Si prinde suta de kilometrii in cam 150 de metrii. Si mon pere e sofer responsabil. Si a zis ca nu scoate masina in oras pana n-o mai plimba pe camp vr’o luna, sa se obisnuiasca cu ea. Si daca vreau sa vad masina tre’ sa ma deplasez pan’ la mon pere acas’. Si mi-e lene.
Blog din Ţara Bârsei 