Bau uau man

Io de când mă știu am fost pr’eteni buni cu câinii. Adicătelea m-au mai lătrat vr’o câțiva, da’ cum subsemnata e mai fioroasă decât orice patruped, se calmau instant când mă zburleam la ei. Chestie care e regulă. Și ca la orice regulă, problemele apar când găsești excepțiile. Gen:

Acu’ ….. să cam fie o lună, daca nu mai bine, am făcut o expediție de jaf și cotropire la tata. Drept e că în ultimi 5 ani am cam trecut pe acolo de cam 10 ori, da’, după părerea mea, ăsta nu-i un motiv suficient ca să uite câinii lu’ tata cine’s io. Și în 2 din 3 cazuri s- aplicat regula. Al 3lea caz, o fo excepția. Adicătelea 1 din ăia 3 câini ai lu’ tata a ajuns la concluzia că-l doare la varză de statutu’ meu în curtea aia, și că el se consideră șăf. Chestie care pe mine nu mă deranjează atâta timp cât cânele e legat. Sau foarte departe de mine. Partea proastă e că_cânele ăsta a rupt lanțu’ acu’ vr’o tri luni, și tata n-are curaj să-l prindă. Că-i nebun. Câinele, nu tata. Partea buna în afacerea asta e că domiciliu’ cânelui e în curtea din spate, unde nu prea ajunge multă lume. Partea jalnic de proastă e că la ultima vizită la tata, locu’ de maxim interes pentru mine a fost gradina. Și ca să ajung în grădină trebuia să trec prin…………. ați ghicit, curtea din spate. Drept urmare, mi-am luat amândoi părinții pe post de însoțitori. Că pe ei îi cunoaște. Și nu face pe nebunu’. Și io-s cu ei, deci îs d-a casei. Logic, nu? NU! Că cânele a fugit de tata, l-a ocolit, și a venit țintă la nădragii mei. Bafta prostului (adică a mea) a fost că eram lângă ușa garajului. Care era deschisă. Și am reușit să mă ascund până a calmat tata potaia. După care am reușit să ajung și eu în grădină. Decât că_ca măsură de precauție, m-am întors cu furca din grădină.

Excepția număru’ 2 o fo’ acu’ o săptămână. Când am fost în vizită de pre’tenie la o prietenă. Pe un deal. Eh, a mea prietenă are în dotare 5 câini. Micuți. Ciobănești germani le zice în literatura de specialitate. Și din ăștia 5, 3 îs zdraveni la cap. Ăilalți 2 în schimb, îs groaznic de bezmetici. Drept e că, dacă tre’ să te bați cu ursu’ de când îti dau dinții n-ai cum să rămâi zdravăn la cap. Chiar dacă ești câine. Mno, cu unu din câini a fost dragoste la prima vedere. Al doilea (care era cățea) a decis că puii ei îs vag mai importați, ne-a mirosit și s-a cărat. Și a mai apărut când i s-a făcut foame. După care a dispărut. Iar. Al treilea ne-a lătrat juma’ de minut, după care s-a calmat și a început să cerșească scărpinături. Cânele număru’ 4 a decis că nu-și bate capu’ cu mine, că-s grasă, și probabil avea probleme cu colesterolu’, și s-a dus să caute niște chestii mai slabe. Ceea ce a și găsit, numa’ că chestia mai slabă avea gardă de corp, și n-a putut să se apropie de ea. Și ajungem la câinele cu număru’ 5. Care era o ea. Și bănuiesc că a lovit-o o criză de gelozie. Că l-am scărpinat pe ăla de i-o făcut puii. Bine, „puii” erau cânele cu număru’ 4, da’ asta nu mai contează. Și s-o decis ea să-mi explice cine-i de fapt nevasta ăluia de l-am scărpinat. Motiv pentru care, în momentu’ de față am, pe genunchiu’ stâng urmele de la 2 bucăți canini plus 4 bucăți incisivi. Și o gaură în blugi. Și reacționex ciudat când aud ghiare de câini pe asflat în spatele meu. Da’ îmi trece. Cred.

Hai sănătățuri!

Reclame

Cu ce mă mai tratează frate-miu

Via e-mail.

Horoscop pentru altii …

Berbec (21.03-20.04)

Planeta dominantă: Marte, planeta încăpăţănării şi încăierărilor.
Animalul sacru: bărzăunul
Personalitate: Berbecul guvernează capul, drept pentru care Berbecii sunt experţi

în a se arunca cu capul înainte, a face doar ce-i taie capul şi a da cu capul de pragul de sus.

Sunt foarte siguri pe ei în tot ce fac, chiar şi când fac cele mai monumentale prostii.

Plini de energie şi iniţiativă, sunt atât de grăbiţi şi de ocupaţi, încât nu au timp să gândească.

Cu toate astea, în înţelepciunea lor nemărginită, ştiu întotdeauna ce e mai bine pentru ceilalţi.

Nimeni n-are voie să-i contrazică, în timp ce ei îşi păstrează dreptul inalienabil de a contrazice pe toată lumea.

Specialitatea lor este viteza, din care cauză au mereu fel de fel de vânătăi, arsuri sau tăieturi şi

sunt clienţi fideli ai service-urilor şi asigurărilor auto. Cea mai mare afacere a vieţii lor este sexul,

pe care-l practică numai din dragoste, chiar dacă dragostea respectivă nu durează decât o zi.
Meseria potrivită: director, pompier, instructor de sex, bungeejumper, spărgător de bănci.
Pizza magică: Diavolo.
Medicamentul norocos: energizantele

Taur (21.04-21.05)

Planeta dominantă: Venus, planeta trăndăviei şi a lascivitătii,

Animalul sacru: vaca indiană
Personalitate: Taurul e recunoscut pentru stabilitate şi perseverenţă, de fapt două modalităţi

de exprimare a lipsei de imaginaţie. Universul lui se mărgineşte la ce poate să vadă, să guste sau să pipăie.

Noţiunile complexe îl tulbură profund, iar îndărătnicia lui n-are semăn – dacă a apucat într-o direcţie, aşa o ţine.

O schimbare de macaz ar implica un efort fizic şi intelectual prea mare pentru lenea lui.

În ciuda obtuzităţii, dă însă dovadă de o aprigă viclenie atunci când îşi apără pielea sau vrea să obţină ceva.

E maestru în a scoate castanele din foc cu mâna altuia.

Dincolo de falnica-i robusteţe, Taurul ascunde o abominabilă laşitate.
Meseria potrivită: contabil, lăutar, coafeză, manechin, porn-star, degustător de maioneză.
Pizza magică: Rusticana
Medicamentul norocos: întăritoarele (sexuale)

Gemeni (22.05-21.06)

Planeta dominantă: Mercur, planeta trăncănelii şi nevricalelor.
Animalul sacru: papagalul
Personalitate: Gemenii sunt isteţi şi foarte adaptabili, cu alte cuvinte nişte oportunişti lipsiţi de scrupule.

Stăpânesc perfect arta comunicării şi pot să te mintă în faţă fără să clipească.

Sunt drăgălăşenia întruchipată când vor să obţină ceva şi de-a dreptul sadici când au chef să se joace cu nervii altora.

Sprinteni şi îndemânatici, dispar când ţi-e lumea mai dragă şi pot face nevăzute diverse obiecte care li se par interesante.

Îşi scot din minţi şefii şi consorţii, dar nici unii nu-i dau afară, din cauză că se pricep să le spună bancuri.

În dragoste, sunt deschişi tuturor posibilităţilor şi ar fi primii care ar subscrie la legalizarea poligamiei.

Cu toate astea, în clipele romantice au tendinţa de a-şi exprima pasiunea, uitându-se pe pereţi.
Meseria potrivită: agent de vânzări, scamator, chelner, escroc.
Pizza magică: Calzone.
Medicamentul norocos: gargara.

Rac (22.06-22.07)

Planeta dominantă: Luna, astrul toanelor şi născocirilor.
Animalul sacru: lipitoarea
Personalitate: Racul este un profitor nesătul, al cărui unic scop în viaţă e să care în bârlog tot ce-i pică în mână.

Este mai zgârcit şi mai apucător decât tot neamul hărciogilor la un loc.

Se spune că ar fi diplomat, dar în realitate manipulează pe toată lumea ca să-şi rezolve interesele ….

Zâmbeşte graţios, înşiră verzi şi uscate şi joacă tot timpul teatru, fiind foarte popular printre cei gură-cască şi slabi de minte.

Are mania de a coopta tot soiul de rataţi pe care îi psihanalizează sau îi îndoctrinează cu predici filozofice ori cuvântări patriotice.

Îşi iubeşte casa, dar nu este lipit de ea. Ros de morbul vagabondajului, dispare periodic pentru diverse intervale de timp.

Din nefericire, se întoarce mereu înapoi.

În dragoste este adeptul romantismului siropos şi leşinat.

Asta, la început, căci mai devreme sau mai târziu va scoate la bătaie un nimicitor arsenal de tocare măruntă a nervilor:

toane, nazuri, îmbufnări, bombăneli, bănuieli, accese masochiste şi şantaje sentimentale …
Meseria potrivită: politician sau afacerist interlop (la alegere), poet, cămătar, pitic de grădină.
Pizza magică: Quattro formaggi.
Medicamentul norocos: alcoolul

Leu (23.07-22.08)

Planeta dominantă: Soarele, astrul egoismului şi îngâmfării.
Animalul sacru: pupăza
Personalitate: Leul este un lider înnăscut şi, ca toţi liderii, se înalţă strivindu-i pe cei cu mai mult bun-simţ decât el.

Subordonaţii îi acordă respectul cuvenit, dar l-ar strânge de gât cu maximă plăcere.

Ambiţie, ca nimeni altul; consideră că a atins poziţia cuvenită doar atunci când nu mai are vreun loc alb pe cartea de vizită.

Se iubeşte atât de mult pe sine încât îşi pupă oglinda de câte ori se crede singur.

Este aşa de obsedat de onoruri că, dacă primeşte o cupă la campionatul de şotron, e în stare să umble cu ea atârnată la gât,

să vadă lumea cât de grozav este. Atrage atenţia în orice adunare: fie este cel mai înzorzonat personaj,

fie aruncă cu banii în toate părţile, fie poartă o armă. Pozează tot timpul, doarme pe stânga

fiindcă profilul drept îl avantajează mai mult şi arată cu degetul mijlociu ca să-şi expună mai bine diamantul de multe carate.

În dragoste, este la fel de înflăcărat ca un furnal şi la fel de discret o trompetă cu amplificator.
Meseria potrivită: împărat, şef de bloc, portar de hotel, dresor, hingher

Pizza magică: Quattro stagioni.
Medicamentul norocos: toxina botulinică.

Fecioară (23.08-22.09)

Planeta dominantă: Mercur, planeta trăncănelii şi a isteriilor.
Animalul sacru: ciocănitoarea
Personalitate: Zodiacele critică spiritul critic al fecioarei, punând-o astfel într-o situaţie critică.

Cum, pe deasupra, fecioara mai e şi metodica punctuală şi perfecţionistă , sfârşesc prin a-i scoate pe toţi din pepeni.

Obsedată de igienă, detalii şi clasificări, este capabilă să caute bacteriile cu lupa, să frece duşumelele periuţa

sau să pună rufele în maşina de spălat nu doar pe culori, ci şi ordine crescătoare şi alfabetică.
Miroase enervant de curat, ceea ce leagă spiritual de cânii şi pisicile din cartier.

Fecioara este o fană a listelor, tabelelor şi regulamentelor pe puncte, subpuncte, care, în loc să-i simplifice,

îi încâlcesc teribil existenţa. Scurt, orice fecioară veritabilă este:
1. mereu ocupată cu o mie de nimicuri sau să-şi bage nasul unde nu-i fierbe oala.
2. tipicară;
3. ipohondră:
4. cicălitoare:
5. cărpănoasă:
6. maniacă:
7. absolut necesară (din păcate).
În dragoste, are căldura unei frapiere şi fantezia unui birocrat …
Meseria potrivită: analist politic, CTC-ist, agent de dezinsecţie, sora medicală (sau frate) …
Pizza magică: funghi.
Medicamentul norocos: toate, fără excepţie

Balantă (23.09-22.10)

Planeta dominantă: Venus, planeta trândăviei şi lascivităţii.
Animalul sacru: bibilica
Personalitate: Balanţa are certe înclinaţii intelectuale, utile în studiul aprofundat al programului tv,

şi un înalt simţ artistic, reflectat în flerul cu care-şi asortează pantofii cu lenjeria.

Plină de graţie şi eleganţă, umblă cu nasul pe sus, strâmbând suveran din el la orice încălcare a etichetei.

Se zice că adoră confortul şi armonia, ceea ce în traducere liberă înseamnă că este leneşă şi n-are principii ferme …
Despre Balanţă se mai spune că este o bună colaboratoare şi sfătuitoare: în orice problemă,

expune câteva zeci de soluţii, ca apoi să-l lase pe celălalt să decidă.

Cât despre vestitul ei echilibru, cel mai în măsură să comenteze ar fi psihiatrul care o tratează.

În lipsa lui, se acceptă şi mărturiile apropiaţilor, adânc îngrijoraţi de viteza cu care-şi schimbă părerile şi

de costurile mărite ale dulciurilor pe care le înghite atunci când e deprimată.

Cel mai de seamă lucru din viaţa ei este dragostea, subiect bogat în detalii picante,

prea indecente ca să poată fi relatate.
Meseria potrivită: agent matrimonial, arbitru, escortă, gigolo, tester de hamace, rentier.
Pizza magică: Capricciosa.
Medicamentul norocos: gelul anticelulitic.

Scorpion (23.10-21.11)

Planeta dominantă: Pluto, planeta obsesiilor şi paranoiei.
Animalul sacru: vipera
Personalitate: Scorpionul are foarte mult magnetism personal: atrage cuiele ruginite,

cutiile de conservă, dramele şi ghinioanele. Are emoţii intense, idei fixe şi puterea de a deochea …

Este atât de încordat, încât dă impresia că suferă, iar încordarea lui face să se defecteze obiectele din jur ….

Chiar şi cei apropiaţi sunt profund afectaţi, de unde şi bafta pe care o are la moşteniri.

Ştie ce vrea, dar caută să obţină totul pe căi ocolite. E genul care mai bine îşi otrăveşte duşmanul decât să-i dea un pumn în nas.

Paranoic, vede peste tot pericole, intrigi şi conspiraţii.
Asta nu-l împiedică să umble cu fitile şi să-i manipuleze pe ceilalţi.

Îi consideră prieteni doar pe cei de care se poate folosi, iar prietenii n-au încredere în el,

fiindcă ştiu că n-are mamă, tată sau scrupule, şi atacă subversiv, sub centură …

În dragoste, este un obsedat sexual frustrat, gelos şi posesiv,

care-şi scoate din minţi perechea cu bănuielile şi cu gusturile lui anormale.
Meseria potrivită: detectiv, medic legist, pândar, scafandru, vânător de fantome.
Pizza magică: Siciliana.
Medicamentul norocos: extractul de mătrăgună.

Săgetător (22.11-21.12)

Planeta dominantă: Jupiter, planeta exceselor şi a glumelor proaste.
Animalul sacru: grangurul
Personalitate: Săgetătorul este un inconştient optimist, a cărui specialitate este datul cu bâta în baltă:

scoate perle după perle cu un aer de savant atotştiutor, face glume proaste şi râde fără rost.

Este un snob care-şi poartă hainele cu etichetele pe-afară şi se laudă cu vedetele de teleshopping pe care le frecventează.

Promite marea cu sarea, dar când trebuie să-şi ţină promisiunile este lovit de amnezie.

Adoră maşinile, pe care le conduce cu plăcere şi cu mare viteză, în cei mai falnici pomi de pe marginea drumului,

fiindcă se crede cel mai tare, se bagă în bucluc şi trece razant pe lângă dezastre.

Scapă însă cu bine, căci beneficiază de clauza berzei chioare, care i-a fost acordată pentru a nu rămâne zodiacul doar cu 11 zodii.

Când se îndrăgosteşte, iubeşte cu foc, din toată inima …

Problema e că, având o inimă foarte mare, alesul sau aleasa se poate trezi într-un ventricul teribil de aglomerat.
Meseria potrivită: parlamentar, sociolog, pocherist, paraşutist, turist.
Pizza magică: Hawaiana.
Medicamentul norocos: laxativele.

Capricorn (22.12-20.01)

Planeta dominantă: Saturn, planeta parvenirii şi anchilozării.
Animalul sacru: catârul
Personalitate: Capricornul e un parvenit planificat, care se chinuie să ajungă în moţul ierarhiei şi

işi urmăreşte interesele cu îndârjire de buldog. Perseverenţa cu care merge pe drumul stabilit arată că

de fapt nu are alternative sau alte bucurii în viaţă. Încăpăţânarea lui este monumentală – mai mare ca a Berbecului şi a Taurului,

care sunt, totuşi, nişte vietăţi relativ normale. Şi la capitolul rezistenţă stă bine

– în cazul unui cataclism planetar s-ar număra printre puţinii supravieţuitori, alături de şobolani şi insecte.

Grozav de suspicios şi sigur că nimeni nu e mai competent ca el, n-are somn dacă nu controlează totul.

Deţine un stoc impresionant de temeri şi complexe pe care, fiind foarte orgolios, face eforturi să şi le mascheze.

De aici, o permanentă încordare, care-i dă aerul cuiva care a înghiţit o coadă de cazma., fiind din cale-afară de plictisitor,

îşi găseşte greu o pereche care să-l suporte. Singurul care îl tolerează este alt Capricorn.
Meseria potrivită: în asigurări, IT, liftier, călugăr, paznic.
Pizza magică: Margherita
Medicament norocos: antidepresivele.

Vărsător (21.01-19.02)

Planeta dominantă: Uranus, planeta convulsiilor şi ciudăţeniilor.
Animalul sacru: ornitorincul
Personalitate: Vărsătorii sunt cele mai ciudate fiinţe de pe Terra, ceea ce explică frecvenţa mărită cu care sunt răpiţi de marţieni …

Nu se ştie totuşi dacă aceştia îi selectează doar pentru a le studia anomaliile sau fiindcă îi consideră o specie înrudită.

Oricum, este ceva în neregulă cu ei, deoarece au idei stranii, reacţii imprevizibile şi fac totul pe dos faţă de restul omenirii.

Se spune că sunt deschişi la nou, le place să experimenteze şi au o fire independentă.

Asta înseamnă că dau banii pe prostii de care n-a maiauzit nimeni, adera la cele mai fistichii diete sau curente religioase şi

îi doare în cot de părerea celorlalţi. În plus, sunt deosebit de agitaţi, ceea ce nu este bine, căci excesul de energie le permite

să-şi pună în practică proiectele utopice şi iniţiativele anarhiste.

Prietenii îi suportă maximum două ore, iar rudele lor migrează în alte cartiere.

Cât despre dragoste, Vărsătorilor nu le este prea clar ce înseamnă.
Meseria potrivită: futurolog, revoluţionar, guru, vânzător de gogoşi.
Pizza magică: Napoletana.
Medicamentul norocos: sedativele.

Pesti (20.02-20.03)

Planeta dominantă: Neptun, planeta confuziei şi dependenţelor.
Animalul sacru: balena
Personalitate: Peştii sunt nişte vieţuitoare blânde şi buimace, care cred tot ce le îndrugă primul venit.

În capul lor este un talmeş-balmeş de impresii şi intuiţii, ce face imposibilă o activitate neuronală decentă.
Fiind incapabili să emită vreun argument logic, au devenit la rândul lor experţi în abureală şi îmbrobodire.

Se spune că sunt creativi şi talentaţi, ceea ce înseamnă că producţiile lor îi turmentează atât de tare pe ceilalţi,

încât le anihilează puterea de discernământ … Foarte sociabili din fire, se înţeleg de minune cu animalele,

handicapaţii, delincvenţii şi spiriduşii de casă.

Misterele şi superstiţiile exercită asupra lor o mare fascinaţie: admira grozav iscusinţa cu care îşi apără intimitatea

monstrul din Loch Ness, iar când nu le place vremea de-afară îşi îmbracă plini de încredere hainele pe dos.

Dar marca lor distinctivă este enorma capacitate de a iubi.

Peştii se îndrăgostesc total şi iremediabil de cine nu trebuie, când nu trebuie sau de câte persoane nu trebuie!
Meseria potrivită: veterinar, fotograf. curăţitor de piscine, hipiot, medium, traficant.
Pizza magică: Tonno.
Medicamentul norocos: Untura de peşte

 

Concluziuni

Carevasăzică, azi drăguță dimineață, am rămas fără țigări. Motiv pentru care m-am deplasat biped până la magazin. Nimic ieșit din comun până aici, nici măcar faptu’ că io eram groaznic de adormită.  Partea proastă e că, după ce am intrat în magazin, pe post de ziua bună, tanti vânzătoarea mi-a zis „N-am țigări d’alea.” Fază la care m-am blocat. Că adică io știu că pe mine mă știe lumea pen’ că fi’ncă fumez dimineața intr-o anumită stație de autobuz, da’ până acu’ nu m-a dat nimeni afară din magazin cu expresii d’astea. Motiv pentru care m-a apucat filozofatu’. Parțial. Că adicătelea din cauză că țigarile pe care le fumez eu nu se găsesc chiar pe toate drumurile, le cumpăr cam din aceleași magazine. Decât că până acum n-am realizat că din respectivele magazine nu cumpăr decât țigări.

În rest, toate bune și la vară cald.

PS, hai sănătățuri!

Marți 13. Dimineața

Se face că, prin nu știu ce miracol îs la muncă. Încă îmi pare rău că m-am trezit. Da’ poate îmi trece. Decât că, pe la 9 trecut fix mi-am adus aminte ce caut eu de fapt la birou azi. A venit nenea care ne servisează programu’ de oameni ‘telighenți să ne schimbe versiunea de program. Asta după ce săptămâna trecută am negociat cu el să vină marți. Că mi-a dat mie cu + faptu’ că n-am chef să mă trezesc dimineață mâine. Și s-a apucat ‘onor Gabi să-mi explice că marți are proprietatea de a fi 13. Chestia asta nu mă afectează în mod obișnuit, numa’ că onor Gabi (care mai nou se numește „Marți 13”) are gura spurcată.  Drept urmare, ziua a început super ultra ++ cu un calculator care-mi explica_că_copia de uidouz e puțin piratată. Motiv pentru care a tre’it să-l adun pe nenea de la aiti să-i facă ceva. Că mie mi-a fo’ lene. Eh, în timp ce nea’ aitistu înjura de zor calculatoarele și-mi servea iesplicații filozofice cum că cineva a legat calculatoru’ la net, și că el știe că se poate (fază la care ar fi trebuit să mă simt cu musca pe căciulă) și că altfel nu-și dă seama uidouzu că nu și-a făcut nuș’ ce upgradeuri (asta ca să nu se prindă nimeni că nea’ a uitat să activeze uindouzu’ când l-a instalat), mi-a picat netu’. După care, logic, au început să sune telefoanele. Că tanti colega de birou alu’ ne-a aitistu’ a auzit că piuie ceva. Care ceva era un UPS. Care UPS era băgat într-o priză, care priză era legată la o siguranță pe care cineva s-a gândit că ar fi cazu’  s-o dezactiveze, că parcă consumă cam mult curent. După ce ne-am hotărât toți că siguranța respectivă ar trebui reactivată, nea’ aitistu’ a terminat de reparat calculatoru’.  Și ne-am zis cu tonții că au trecut alea 3 ceasuri rele, și că ziua o să curgă lin înspre ora 15 când o să ne cărăm acasă. Și ziua ne-a ascultat pînă pe la 10 juma’, când alt calculator mi-a iesplicat că copia de uindouz pare a fi piratată. Motiv pentru care l-am sunat pe’ nea’ aitistu și i-am iesplicitat problema. Care nea’ aitistu’ m-a anunțat solemn că are ceva treabă, da’ vine.  Decât că, până a reușit el să urce un etaj s-a scoborât măria mea până la biroul de aiti și alte chestii, deoarece bicoz unu’ dintre camputere mi-a zis că „starting uindouz” vr’o 5 minute, după care s-a restartat.  Și mi-a făcut chestia asta cam o oră. După care câte unii am ajuns la concluzia că s-a  bulit sursa. Și acu’ așteptăm. Nu știm exact care ce, da’ așteptăm.  Eu una aștepăt să se facă miercuri 14. Că ia mama banii.

Hai sănătățuri.

Marți 13

Nu, n-a mai fost de mult marți 13, da’ eu am senzația de marți 13 cam de vineri. Nu de alta, da’ vineri când am ajuns acas’ m-am trezit cu un aviz de la poștă. Amu’ io știu că admiratorii mei secreți nu-mi trimit scrisori cu confirmare de primire, drept urmare, singura chestie care mi-a trecut prin cap e că mă caută vr’o bancă. Decât că, io fiind co’chil cuminte (cât de cât) în ceea ce privește băncile, nu am prea înțeles care-i faza. Bine, n-am înțeles până luni când mi-am recuperat depeșa. Care depeșă mă anunța prin prezenta că ar trebui să-mi aduc aminte că am girat o anumită madamă la un anumit CAR. Și respectiva madamă nu-și plătise rata. Chestie care a reușit să-mi distrugă și ultimul neuron optimist din creierașu’ meu ăla mic și dulce. Și săptămâna mea a reușit s-o ia raza.

Și tot vineri m-a sunat nea’ aitistu’ de la fabrică  să mă întrebe care anume colegă nu prestează muncă pe ziua respectivă. Și cum una chiar nu era la muncă, a venit cineva, i-a luat calculatorul și a plecat tai. Și așa au început trei zile de distracție. Că din cauză de program de oameni ‘telighenți a trebuit să schimbăm licențele de win de la XP home la 7 pro. Da’ asta n-ar fi o problemă. Problemele au început când m-am trezit că anumite chestii nu mai funcționează. Că nea’ specialistu’ a schimbat ferestrele și m-a lăsat să mă spăl pe cap  cu toate calculatoarele. Motiv pentru care am descoperit că nea 7 pro cunoaște mai multe imprimante decât mi-aș fi închipuit. Și că imprimanta mea e un soi de alien, motiv pentru care a trebuit să forez ‘ternetu după oaresce drivere. Da’ le-am dat de cap până la urmă.   Decât că, marți pe la 3 fără ceva mărunt m-am trezit cu o întrebare de la colegele de birou: „Ăăăăăă, Carmen, cum se închid calculatoarele ?!” Chestie care mi-a adus aminte că viața mea (și a lor) o să fie vag distrusă până o să se obișnuiască_cu noile ferestre.

Partea bună în toată afacerea asta e că azi e miercuri. Sau a fost. Și am reușit să-mi las amprentele pe la poliția română. Că mă dusei să-mi trag pașaport cu cip. Și încă îs vag debusolată. Că am plecat de acas’ dimineață la 8 juma’ și la 10 juma’ eram înapoi. Și în astea 2 ore am reușit să-mi plătesc taxele pentru pașaport (la 2 bănci diferite), să-i scot banii mamei de pe card, să plătesc 2 rate (la alte 2 bănci) și să-mi depun și cererea de pașaport. Amu’ partea cu bancile a durat cam juma’ de oră. Plus încă o oră drumurile (34 circulă ca dreaq). Adicătelea în juma’ de oră am rezolvat partea cu pașaportu’ la poliție. Și asta pentru că în fața mea erau 5 inși la coadă. Care este, am și eu o întrebare: cineva a super eficientizat serviciu pașapoarte, sau am nimerit eu în mijlocu’ lu’ februarie și e mai liniște?

Mno, hai sănătățuri!

2011 in review

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2011 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

A New York City subway train holds 1,200 people. This blog was viewed about 7,800 times in 2011. If it were a NYC subway train, it would take about 7 trips to carry that many people.

Click here to see the complete report.

Când stai prost cu auzu’

ţi’o incalţi d’an boulea.

Că să vă spui. Şiţi voi melodia asta a’ lu’ coana Rihanna? :

 Mno, madamme n’o fo’ niciodată printre preferatele mele şi melodia asta mă face să cred că ăl’ d’ scris versurile e vag retard, da’ nu despre asta e vorba. Vorba e despre o fomelie de românaşi din Românica zburaţi definitiv şi irevocabil pe mănoasele plaiuri ale lu’ Canada, partea franţuză.  Care fomelie se compune din el, ea + doi plozi de 6 respectiv 11 ani. Mno, cutuma de prin respectiva zonă zice că tu, părinte, tre să petreci ceva timp cu co’chii personali ca să aibă co’chilu’ impresia că’l bagi în samă chiar dacă ţie îţi stă capu’ la altele. Eh, şi întrebi co’chilu’ ce soi de muzici ascultă. Că de obicei se apucă să-ţi cânte şi tu poţi să-ţi vezi de vite, că oricum, în 99,99% din cazuri oricum nu pricepi ce zice. Numa căăăăăăăăăăă, dacă co’chilu’ tău nu ştie (suficientă) ingleză te trezeşti cu surprize de genu’:

Dacă aveţi nervi să asculaţi melodia, undeva aproape de final tanti Rihanna zice „pull the trigger” puţin cam des, cam repede şi cu un accent foarte ciudat. Şi cum rumânu’ are din gene o imaginaţie mult prea bogată si orientată spre sex susnumita fomelie a descoperit cu stupoare că 6 respectiv 11 ani cântau prin casă ” pulicică, pulicică, pulicică”. Motiv pentru care şi-au luat’o peste ochi, că fi’n’că „nu-i frumos să spui aşa”.  Dupe care patriarhu’ fomeliei a aflat care e povestea cu pulicica. Dupe care copii au primit interdicţie la susnumita cântătoare.

Hai sănătăţuri.

PS, pentru cine se întreba pe gogu’, berbecul nu e cea mai idioată zodie, sunt altele mai idioate. Da’ tu cum de’ai nimerit pe bloaga mea?!

Remedii

Din când în când mi se întâmplă şi mie să mi se împiedice moralu’ de câte o datorie şi să cază brusc în Groapa Marianelor. De obicei îşi revine când dau de bani sau când se întâplă câte o chestie care îmi lasă impresia că e alţii mai duşi decât mine. Ca par examplă aseară. Că m-a mâncat în proverbialul dos să mă apuc de socotit leafă minus datorii şi am rămas pe minus rău de tot. Motiv pentru care mi-a sărit somnu’. Motiv pentru care m-am agăţat de geamu’ de la bucătărie şi mi-am aprins o ţigară.

Amu’, în crucea nopţii, bine era mai mult crucea Sfântului Andrei a nopţii, că se făcuse de vr’o 1 juma’ de dimineaţă, în tot cartieru’ erau 3 (trei) huhurezi. Adică:

1. Eu. Motiv: lipsă de somn combinată cu semidepresie pe bază de lipsă de fonduri. Activitate: fumat + holbat pe geam + spionat vecinii şi trecătorii.

2. Vecinu’ de la etaju’ 1 din blocu’ de vis a vis. Motiv: necunoscut. Activitate: butonat pisiu cu pauze de fumat pe geamu’ de la dormitor. Btw, nea’ vecinu’, io fumez pe geam că’s fie ţaţă fie plictisită şi spionez vecinii. Tu fumezi pe geam ca să nu-ţi intre fumu’ în casă. Ceea ce e prost gândit, că din motive de dinamica fluidelor şi curenţi de aer îţi intră mai mult fum în casă dacă fumezi pe geam decât dacă fumezi în cameră cu geamu’ deschis. Trecem peste.

3. Nenea Chelu’. Motiv: suspiciune de dileală + buba la cap. Activitate: plimbat cu rolele.  Amu’ io ştiu că sport = sănătate, da’ numa câteodată. Că nenea ăsta a făcut o fixaţie pe podu’ din Gemenii. Adică pe la jumătatea primei ţigări a coborât podu’. Pe role. Pe trotuar. Când am stins prima ţigară urca podu’. Pe role. Pe stradă. Două minute mai târziu cobora podu’. Pe stradă. Pe role. În cristiană. După 5 minute urca din nou podul. După care l-a coborât din nou. Tot pe role. Tot pe stradă. Tot în cristiană. Pe lângă  maşini. Două maşini. După care am hotărât că e timpul să fac nani, că e alţii mai duşi cu biscuiţii decât mine.

Hai sănătăţuri. Şi ceva bani, că nu strică 😀

Artimetica ne omoară

Doamnelor, domnişoarelor, bă băieţi. Am aruncat un ochi pe rezultatele de la bac din Braşeu. Că mă înteresa şi pe mine ce făcură doi co’chii proaspăt absolvenţi de liceu. Mno’ co’chii respectivi făcură bine. Adică au luat bacu’ şi acu’ îşi bat capu’ cu înscrieri/examene pe la facultăţi. Felicitaţiuni şi bafte în continuare. Numa’ că, soacra din mine n-a avut de lucru şi s-a apucat de vizionat rezultate la modu’ colonel. Pardon, general. Şi pe la litera C m-au lăsat nervii. Că să vă spui. Eu, când am intrat la liceu (btw, cu examen de admitere) am nimerit din greşală intr-o clasă de mate-fizică. Intensiv mate. Şi am mâncat artimetică pe pâine, 13 ore pe săptămâna 4 ani de zile. Amu’ e drept că nu ne-am înţeles noi chiar bine pe la începuturi (eu şi artimetica_care este), da’ în durerea mea, era materie de bac şi a tras profa de noi de aveam coşmaruri noaptea. Şi de bine de rău, am luat toţi bacu’ cu note de bun simţ la mate. Eh’ acu’ stau şi mă întreb ca curca: cum pula lu’ Hector poţi să te prezinţi plantă la un examen şi să iei 1 (UNU) curat? Adică nu eşti în stare să scri decât numele pe foaie. Că din câte ştiu eu 1 se dă pentru copiat sau din ospiciu. Pardon, oficiu. Adică cine şi ce mama zmeului te-a învăţat pe tine în liceu ăla pe care l-ai terminat şi cum dreaq ai reuşit să-l termini? Că teoretic ar fi trebuit să-ţi intre ceva în cap, suficient cât să iei un 5 amărât. Dar deh, noi este români, şi la capitolu’ teorie stăm bine, practica, în schimb ne omoară. Practic, cunosc, ai avut parte de nişte profi dulci sau sictiriţi care te-au trecut să scape de tine. Că eşti copil bun şi le-ai futut nervii 4 ani. Sau te-a ajutat tati, din ţara căpşunieră unde s-a dus să tragă ca bou’ să aibă plodu’ bani de ţoale şi maşină şi alte brizbrizuri de gen, cu bani şi ceva cadouri  pentru profi. Că ghieţii profi îs săraci, că le-au tăiat al’ de B&b lefurile şi cu asta şi demnitatea. Partea proastă e că_când a trebuit să te descurci singur ai dat chix, ceea ce îţi doresc şi în continuare.  Partea şi mai prostă e că mulţi ca tine vor ajunge în posturi de conducere pe te miri unde, că_cadourile de la tati îs bune în multe locuri, şi o să împuţi cu prostia şi fiţele tale dreaq ştie ce instituţie publică, pentru că un patron destupat la creier nu te-ar angaja decat să-i freci podelele. Dacă eşti în stare să faci şi asta. Că să numeri, deja ai demonstrat că nu eşti în stare. Şi nici să scri, având în vedere faptul că ai luat 3 şi ceva la română. Drept e că să-i torni două versuri lu’ al de guţă nu-ţi tre’ doctorat în litere. 3u’ de la bac te califică automat pentru postu’ de versificator al duşmanilor, banilor şi merţanelor. Mori dă-te dreaq.

Pe foarte scurt

Am scăpat de controlu’ de la audit cu bine (se pare).

Mâine am program de plimbat tai tai la Sibie.

Duminică am program de urcat pe jos până în poiană, chestie care o să fie groaznic de interesantă pentru cracii şi plămânii mei.

Mi-am găsit o jucărie nouă.

Hai ceasuri bune!