Încă mai trăiesc

pe bune! Decât că n-am prea mai avut eu timp de scris, că s-au întâmplat chestii. Gen cumnatu-mio. Care s-a hotărât el că anu’ asta e un an bun pentru schimbări. Nu, n-am avut norocu’ să-și aducă aminte ce bine era la mamă-sa acas’, da’ și-a adus aminte de talentele lui de zugrav. Drept urmare….. dap, s-a apucat de zugrăvit. Și ca să nu-și toace concediu cu chestii inutile ca holbatu’ la tembelizor, a ajuns la concluzia că tre’ zugrăvit tot apartamentu’. Chestie de care s-a apucat. Cam acu’ o lună. Că omu’ îi născut în Ardeal. Motiv care îi dă voie să fie molcom. Din părinți moldoveni. Motiv care nu-i dă voie să fie molcom. Da’ el e. Eh, și după ce o lună de zile a trebui să fac slalom printre te miri ce chestii ca să ajung la mine în cameră, am aflat că_consiliu de familie (la care io n-am fost invitată) a decis cu unanimitate de voturi că ar cam trebui să am parte și eu de ceva schimbări. Nu că mi-ar fi trebuit, dar deh, ne supunem majorității. Și schimbările care privesc ilustra mea persoană presupun ceva mutări. Adicătelea mă scoate fomelia din camera din fundu’ cășii, unde puteam foarte ușor să mă ascund de musafiri, vecini și alte chestii care sunau la ușă, în ha’ de lângă susnumita ușă. Care e puțin cam aproape de aceeași ușă. Și acu’, în loc să-mi fac bagajele să mă car tai tai în conțedu’ meu de hodină, tre să mă apuc de mutat chestii. Multe chestii. Foarte multe chestii. Și să sortez hârțoage. Prea multe hârțoage. Drept e că, aș putea să fac pe niznaiu, să ma car și să las lumea bună să facă mutările de cuviință, decât că s-ar putea să ma trezesc cu chestii lipsă. Că doamna mumă-mea a cam uitat ce țoale când mi le-am cumpărat. Și mai acu’ vr’o  2 zile am găsit-o cu paltonu’ meu ăla nou în mână deplasându-se agale către coșu’ de gunoi. Motiv pentru care ar cam trebui să mă apuc de sortat. Ceea ce nu mă încântă. Cam de loc, de fel și de nici o culoare. Drept urmare, dacă nu apar foarte curând prin zonă gândiți-vă că’s într-un vârf de munte, lângă un lac, undeva pe planeta asta, fără semnal la telefon, doar eu și păsărelele care fac cipcirip, chiar dacă eu îs undeva la etaju’ 4, lângă un maldăr de chestii care tre’ sortate și aranjate, cu semnal la telefon, doar eu și toată fomelia și un concert din muzică de Bosch.

Hai sănătățuri!

Articolul precedent
Articolul următor
Lasă un comentariu

3 comentarii

  1. viru'

     /  05/08/2012

    mno, ce ghine ca traiesti!

    si crede-ma ca te compatimesc, adica stiu prin ce treci, io am facut acelasi lucru (si inca extra decat atat) acu’ mai putin un an cand am schimbat domiciliu…

    si sa moara rata-n zbor daca mai vreau DOAR sa ma gandesc la balamucul de atunci, au fost 2 luni de cosmar ca imi venea sa dorm mai bine in masina decat sa merg acasa.

    da’ las’ ca trece, tu gandeste-te la contzed, la loc insorit si cu pasarele!

    tchuss

    Răspunde
  2. Mno dar de când citesc io la blogul ăsta cumnată-tu tot zugrăveşte diverse, cred că ar trebui să-i ascundeţi naibii cărţile alea de feng shui, că la anul iar schimbă coloarea la casă să bată cu zodiacul mesopotamian, părerea mea😛

    Răspunde
    • Athe

       /  05/08/2012

      Păi la anu’ garantat mai zugrăvește ceva. Ca fi-su e la vârsta la care scrisu’ cu carioci pe pereți e cea mai mare distracție😀

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: