Cinci ani de filosofie

De fapt era puțin invers. Adică filosofie la 5 ani. Carevasăzică nepoate începe să gândească. Și eu mă prăpădesc de râs. Că azi par examplă am nimerit peste o discuție între el (N) și sor-mea (s) adică mă-sa:

N: Tușesc cobză!

S: Cum vine asta?

N: Păi la 1 am tușit, la 2 am tușit, la 3 am tușit, tușesc cobză.

S: Nu știu ce e cu tusea asta a ta!

N: Ai auzit și tu că tușesc? Trebuie să fac ceva cu tusea asta. Cândva trebuie să-mi cumperi un tantum verde.

S: Tantum verde? Cine ți-a zis?

N: Tu! Adică tati.

Și cum co’chilu’ nu stă prea mult la discuții, a schimbat subiectul urgent.

N: Mă duc să stau cu bunica în pat.

S: Și eu vreau să stau în pat.

N: Tu nu poți să stai în pat la bunica. Ești prea bătrână. Ai 40 de ani.

Fază la care soru-mii i s-a ridicat părul în cap. Că draga de ea are numa’ 27. De ani, care este. Da’ pe mine toată povestea asta m-a făcut să uit de durerea de picioare.

Hai sănătățuri!

Articolul precedent
Articolul următor
Lasă un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: