Idei dezordonate

Care este, băieții veseli care-mi izolează blocu’ au înaintat înainte, da’ n-au ajus foarte departe, motiv pentru care îl pândesc pe dom’ patron să-i explic cam câte minute intră in trei săptamâni și să-i zic vr’o două de foarte dulce. Vecinii mei pensionari se ceartă ca chiorii între ei până pe la orele șaisp’ce, după care se ceartă cu vecinii nepensionari pe tema: ” Ăștia se mișcă_cam încet”, da’ nici unu’ nu le zice nimic ”la ăștia”. Există totuși o gașcă de vecini care nu se ceartă cu nimeni, adică ăia care au apartamentele gata izolate. Azi am pus pariu cu mama că ăi mai infocați vociferatori ‘or să tacă brusc în momentul în care și apartamentele lor vor fi gata, chiar dacă nenea nu termină blocul. Motiv pentru care sunt în așteptarea unui pachet de țigări.

M-am chinuit azi săi scot mamei o pereche de papuci din lada patului propr’etate personală. Operația de extragere în sine a durat 10 secunde. Restu’ timpului, până la o juma’ de oră m-am chinuit să întind canapeaua. Că sireaca luna asta face 34 de ani. Eu numa’ 33 la anu’ în vară. Mă gândesc că ar fi cazu’ să-i cânt prohodu’. Decât că mi-e groază. Că_când m-am mutat mi-a luat două ore s-o bag pe ușa dormitorului. După ce am urcat-o 4 etaje. Și toporu’ e la tata… Motiv pentru care, bag de samă că mai are ceva ani de trăit.

Am descoperit cu durere în corazon că s-au închis trei chestii de prin oraș, chestii despre care n-am crezut vr’o dată că o să dispară. Bine, nu s-au închis chiar acu’, da’ azi mi-am adus aminte că n-am miorlăit pe tema asta.

Deci 1, știți internet cafe’u din stație de pe Zizinului? Stația de la Traian, la parteru’ blocului de 10 etaje. Eh, s-a închis. Și era, dragu’ de el, acolo, de pe vremea când eram eu în liceu. Amu’ e magazin de piese  și accesorii pentru pisiuri.

Deci 2, cine nu știe de Tao nu-i din Brașov. Clar. Decât că Tao a plecat în lumea veșnicei vânători, și dacă îmi mai tre’ piese, carcase sau chestii pentru telefon n-am nici cea mai vagă idee unde să mă duc. Amu’ e de închiriat. Spațiu, care este.

Deci 3, crâșma în care îmi facea veacu’ mai acu’ tri ani de zâle, și în care activitatea preponderentă era înjuratu’ chelnerilor și-a luat jucăriile  și a plecat în lumea fostelor repere de prin centru vechi. Au închis Bavaria băăăăăăăăăăi. Amu’ e doar un spațiu gol.

Mno, hai noroace.

Anunțuri
Articol următor
Lasă un comentariu

6 comentarii

  1. Se împute treaba şi la voi. Credeam că acolo nu e criză. 😀

    Răspunde
  2. E mai exciting asa!

    Răspunde
  3. Ada

     /  24/10/2011

    Da’ carciumioara aia talieneasca de langa Politie (de glorioasa amintire), mai este? Si covrigaria?

    Răspunde
  4. Referitor la canapea se poate rezolva cu femeia de servici de la bloc. O inviti in casa, ii arati obectul, ii susuri suav la ureche ca te-ai cam plictisit de ea dar nu stii ce sa faci. Amu… trebe sa ai o tara de rabdare sa vina ea cu propunerea: „Da-mi-o mie maica”.
    Iei o postura ganditoare… „stiu si eu… ma cam atasasem de ea… si apoi cine s-o care ca decat sa o ridic eu mai bine o las acolo ca e buna si pot sa dorm bine pe ea”.
    Ai sa fii surprinsa sa constati cate rude in putere are femeia. Asa scapi de tot ce e greu sau dificil de carat din casa.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: