Izolarea blocului. Stage 2 și 1

Mno, doamnelor, domnișoarelor, bă băieți. Vă aduceți voi aminte problema aia de la mate (pe care, apropos, n-am reușit s-o rezolv never, ever, ever) cu melcul din fântână? Adică ăla care urca ziua 2 metrii și noaptea aluneca 1 jumate? Mno, cam așa se desfășoară lucrările la blocu’ subsemnatei. Adicătelea miercurea trecută eram la nivelu’ de schele întinse pe un perete juma’ și ceva promisiuni. Joi s-au apucat băieții de lucru cu avânt muncitoresc, și sara un perete era căptușit cu scârță. Stadiu în care a rămas până mai alaltăieri. Azi avem un perete și un zâmbet tencuite. Și așteptăm. Asta pentru că, aflai eu mai pe la începutul săptămânii, nenea patronu’ n-are vopsea. Și logica spune că nu dai jos schelele până nu termini tot peretele. Deci, așteptăm colorile. Și culorile vor să vie, dupe socotelile mele, cam azi. Că nenea vecinu’ mi-a zis, într-un târziu că colorile vin pe bază de comandă, într-o săptămână. Care săptămână se împlinește azi. Dacă nea’ patronu’ a dat comanda joia trecută. Drept urmare, melcu n-o să iasă din fântână in trei săptămâni cum s-o lăudat nea’ patronu’. Sau poate totuși….. Că deh, speranța moare ultima.

Asta fu stage 2.

Stage 1 zice că:

Joi pe seară mă sună ‘a bunică. Și îmi zice fără prea multe iesplicații că vrea cu mama. Ceea ce înseamnă că s-a întâmplat o chestie nasoală. Decât că…… a venit vecina de dedesupt (a lu’ bunică-mea vecină) să-i spună că ea și încă cineva de pe coloană s-au gândit în sinea gândului lor să izoleze blocu’. Că și scrabeii își izolează. Și dacă tot vine omu’ cu schela….. Și ‘a bătrână nu știa ce să facă. Și mama i-a zis că să facă. Motiv pentru care vineri a trebuit să mă deplasez biped până acas’ la abue să văd ce vrea de fapt vecina. Și am aflat. Că pe lângă costul izolării tre’ia plătite și nuș’ ce autorizații, și nuș’ ce părți comune și nuș’ ce alte chestii. Și că vecinu’ de deasupra lu’ bună-mea nu prea știe ce vrea de la viață. Sau ce vrea viața de la el. Mno, am rămas înțeleasă cu vecina s-o anunțe pe bună-mea când vine nenea după bani, ca să poa’ să mă sune bătrâna. Numa’ că bătrâna a sunat duminică seară, să-mi spună că respectiva vecină a plătit de vineri. Drept urmare, luni îl căutam pe șefu’ pe la scarabei să-i dau banii și contractu’ să nu rămână buna-mea în pereții goi. Eh, stadiu’ lucrărilor pe șantieru’ număru’ doi era cam cum era miercurea trecută pe șantieru’ număru’ unu. Decât că săptămâna asta n-am mai ajus pe acolo, și nici n-am intrebat-o pe abue ce-au mai făcut ăștia. Numa’ că am o vagă impresie că la ‘a bătrână o să-i spăl geamurile inainte să mi le spăl pe ale mele. Ghici de ce. Sau mai bine nu.

Mno, sănătate și virtute. Sau pastiluțe roșii și verzi. Dupe caz.

Anunțuri
Articolul precedent
Articolul următor
Lasă un comentariu

2 comentarii

  1. viru'

     /  13/10/2011

    Ceaules,

    iei pastila rosie si mergi mai departe, sau iei pastila verde, uiti tot si maine te trezesti ca si cum nu s-ar fi intaplat nimic?

    Sau iei pastila colorata jum’ate rosu, jum’ate verde, si astepti baietii sa vina cu o „salvare corespunzatoare” si camasa de forta?

    tchuss!

    Răspunde
    • Athe

       /  13/10/2011

      Nu e „salvare corespunzatoare” si camesha de forta. E salvare normala accesorizata cu un jandarm de 4 metrii cubi si un echipaj de politie. Am vazut eu azi 😀

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: