Problemuri vere!

După cam o lună de zile în care mi-am văzut casa pe gogu strit viu, că pe viu n-am prea putut, a dat ‘ăl de sus de am reuşit să stau şi eu de vorbă cu sor’mea faţă în faţă. Că doar stăm în aceeaşi casă, da’ vorbim mai mult la telefon. Eh, din vorbă în vorbă, aflai şi eu care e starea naţiunii, da’ cel mai important, aflai că la mine acas’ e război din cauza mea. Adică nu chiar din cauza mea, din cauza ţigărilor mele. Că io fumez în bucătărie. Motiv pentru care uşa de la cămară e aproape tot timpul deschisă. Iarna. Că vara e deschis geamu’. Până nu s-a mutat sor’mea şi compania înapoi acas’ n’avea nimeni nici o problemă cu chestia asta. Partea proastă e că a răcit prinţu’ mostenitor al familiei şi cineva  ajuns la concluzia că io’s de vină că las uşa de la cămară deschisă. Şi s-a negociat în familion, cu urlete şi ţipete, în absenţa subsemnatei alt loc de fumat. Adică sor’mea mă trimit să fumez în dormitor şi mama zice că VETO. Că dacă fumez la mine în cameră intră fumu’ la ea în cameră şi nu poate să doarmă. Şi i-a venit lu’ sor’mea o idee relativ genială. Adică cică hai să facem schimb de camere. Că_camera ei e relativ separată de restu casei. Şi dacă facem schimb de camere po’ să fumez în cameră far’ să deranjez naţiunile conlocuitoare. Decât că se iezistă o problemă: tre’ convins cumnatu’ din dotare de urgenţa şi necesitatea schimbării. Amu’ io n-am nici o problemă cu chestia asta atâta timp cât schimbul se face când NU’s acasă, chestie pe care i-am comunicat-o şi soru’mii. Şi mai am două pretenţii: vreau dulapu’ şi calculatoru’ în cameră. Chestie cu care toată naţia are o problemă. Bine, nu cu dulapu’, cu calculatoru’. Că_când mi-am tras io ţavă de net în copilăria mea (ne)fericită l-am lăsat pe nenea de la isepeu să-mi tragă cablu’ prin tocurile de la uşi, ceea ce înseamnă că nu tot să mut pisiu cu net cu tot decât dacă maltratez cablu’ sau tocurile de la uşi. Amu’ om trâi ş’om vide’ dacă îmi schimb sau nu domiţiliu, da’ aşa, preventiv, are careva cleşte d’ăla de mufat cable? Că îmi face impresia că n-o să mă lase nimeni să tai tocurile de la uşi.

Ceasuri bune!

Articolul precedent
Articolul următor
Lasă un comentariu

5 comentarii

  1. viru

     /  12/12/2010

    No noroc si bani,

    nu ca n-ash hi carcotash, da’ hai sa-ti zic o amintire de prin tineretile mele….

    meream pe Mishu Braverman (Mihai Viteazu pentru cine nu stie bancu’) spre capu’ la 22, si pe unu din gardurile stadionului, scira ceva de jenu’: „NU MAI FUMATI OTRAVITILOR!”

    bine ‘nteles ca l-am bagat in sursa ma-sii de ‘ntelijent, si i-am mai spus vreo ceva rugaciuni de sfinti arhangheli si alte deitati d’alea cu cine l-a plantat in lumea asta, trecand prin morti si raniti, ca pe vremea aia fumam, si ma deranja parerea lui de poet rebel anonim (mui3 bah!).

    da’ amu, de cand….de un an de cand nu mai rup plamanu’ decat cu dioxidu’ si monoxidu’ din aeru natural a’ lu’ tera, pot sa iti sujerez sa te lasi???

    ca nu mai tre’ sa iti schimbi bonletinu’ din cauza de domitzil diferit….

    parerea meu, care este!

    TCSHUSS!

    Răspunde
  2. Cam grea problema cu lasatu’ierbii dracului! Uff, mi-ai amintit ce pateam acum vreo zece-dois’pe ani cu nevasta-mea, tot pe motiv de tutun! Nu aveam aveam voie sa duhanesc niuci macar in bucatarie: Ïesi afara cu tigara aia puturoasa, hai ca nu-i asa frig afara!”, si…ieseam, chiar daca afara era -10 grade, ba ma punea sa-mi duc hainele in baie ca…put a tutun!
    Una peste alta, pana la urma am rezolvat problema!
    Cum? „Hai ma mama, ia si tu o tigara, doar la cafea, ce dracu’!” Ei, una la o cafeam alta la o alta cafea, a-nceput mami sa bea doua-trei cafele, bineinteles, cu tigarile aferente, numai bine ca doamna mea, un fost dusman neclintit al tutunului, a devenit azi…fumatoare! Adevarat, fumeaza putin, (un pachet la doua-trei zile) dar cert este ca nu ma mai bate la cap, acum contribuind si ea la fumaraia din bucatarie!

    Răspunde
    • Athe

       /  13/12/2010

      Apăi, nea Costache, şi sor’mea şi cumnatiu’mio fumează, dar fumează în cămară şi eu nu pot să le ţin companie că sufăr de claustrofobie, şi mă ia cu leşin. Şi pe mama dacă n-a învăţat-o tata să fumeze în 30 şi ceva de ani, n-o să reuşesc eu s-o învăţ acum. Şi copchilu’ e prea tânăr😀

      Răspunde
  1. Problemuri vere! - Ziarul toateBlogurile.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: