Despre Dorel

Dorel se angajază la stat. Adică la o instituție publică. Care vreți voi. Pe ce post vreți voi.

Prima chestie pe care o învață Dorel e că nimeni nu poa’ să-l dea afară de la stat. Ok, teoretic poate. Da’ durează. Sau Dorel tre’ să facă o nefăcută. Da’ mare. Pen’ că, vedeți voi, la stat se ocupă posturile pe bază de examen. Adicătelea Dorel să duce și dă lucrare de control despre cum se sapă, dupe care le arată la omini că știe să ție sapa in mână, dupe care are loc de muncă. Eh, după cam  3 luni șefu’ lu’ Dorel descoperă ca Dorel are niște scame mari în chefu’ de lucru. Și acu’ încep dubiile. Că sistemu’ zice cam așa:

  1. Îi facem referat lu’ Dorel, da’ fiind prima abatere nu putem să-i dăm decât avertisment. Dacă Dorel nu se potolește urmează:
  2. Îi mai facem un referat lu’ Dorel. Fiind a doua abatere putem să-l ardem la leafă. Cu X%. Dacă  Dorel nu se potolește urmează:
  3. Îi mai facem un referat lu’ Dorel. La a treia abatere putem sa-l dăm afară. Da’ avem o problemă. Că dacă îl dăm afară pe Dorel vr’o tri luni cel punțin nu face nimeni nici cât făcea el . Că tre’ să se gate luna să declarăm postu’ vacant. După aia tre’ să-l scoatem la concurs și să scriem pe toate gardurile că am scos postu’ la concurs. Și tre’ să la dăm timp la oameni să se înscrie la concurs. Dupe care ne concursăm.  Dupe care mai durează 2 săptamani până vine omu’ la muncă. Și îs mari șanse să găsim unu mai prost ca Dorel. Și dacă Dorel se cumințește minim juma’ de an rămânem într-o buclă cu fazele 1 și 2.

Deci, ce făcem? Păi nu făcem nimic. Îl rugam frumos pe Dorel să sape. Dorel zice că o să, și toantă lumea e fericită.

O altă chestie pe care o învață Dorel, la fel de rapid ca pe prima, e că singura șansă pe care o are să avanseze e să-i moară șefu’. Sau să se pensioneze. Sau să facă șefu’ o nefăcută. Da’ mare. Nu dezvoltăm subiectu’. E similar cu datu’ afară.

A treia chestie pe care o învață Dorel e că leafa lui se mărește periodic, fara nici o legătură cu cât (sau dacă) muncește. Gen o dată la 4 ani. Că tre’ să căștigam alegerile.

Carevasăzică, vrem performață în sistemu’ de stat. Și la căldură la vară.

Unde-i groapa…..

…. punem apa, unde-i damb punem pamant.

Va suna cunoscut sistemu’? Eh, asa se lucra in Brasov. Ca sa va spui. Sefa-mea de luni e in contzed. Si daca tot pleaca si-a facut mila de sufletele noastre si a facut cinste cu o pizza cu livrare la botu’ calului. Eh, noi astea din birou din principiu suferim de lene si blocaj neuronal cand vine vorba de mancare. Adicatelea stim un meniu de la o firma d’asta cu prestare la client acasa si cu aia defilam. In materie de pizza ne jucam cu astia. Ca e baieti buni si face pitza buna (nu, nu ma platesc pentru reclama). Eh, de cand e lumea si pamantu’ (adica de cand i-am descoperit noi) daca tanti de la telefon zice ca vine pizza in 45 de minute inseamna ca vine in cel mult 40. Deh, azi dam comanda, zice tanti 45 de minute si ne vedem de treaba. Dupa vr’o ora s’un zambet se trezeste una sa planga ca i-e foame. Si ca nenea cu pizza tre’ia sa vina de mult. Drept e ca si stomacu’ meu dadea ceva semne de razvrateala, drept urmare mi-am aruncat ochii pe geam sa calculez oportunitatea  deplasarii pan’ in curte inspre a savura cel putin una bucata tzigareta. Decat ca mi-a dat cu radicali rau de tot. Ca afar’ ningea de aveam impresia ca maine vine mos Craciun. Si glasuiesc si io, inspre a potoli nelinistile si foamea generala: „E vineri, ninge, se circula ca dreaq (ca pe sub geamu’ biroului meu era o coadaaaaaaaaaaaa de numa numa). Vine el.”

N-am inchis bine gura ca intra nenea cu pizza. Pune cutiile pe birou si zice: „Accept orice injuratura.” (btw, v-am zis ce bine arata nenea care aduce pizza? Nu? Va zic acu’ :-” ). Si incepe sa ne povesteasca. Ca el nu prea e de vina ca a intarziat. Ca nu i-a zis nimeni ca pe 13 decembrie (strada care este) se ASFALTEAZA. Si a stat la coada. Si abia a reusit sa treaca. Faza la care intreb si io ca prostu’:

„Seee…….. ce anume pe 13 decembrie?”.

„Ati auzit bine. Se asfalteaza. Or fi folosind vr’un material mai special care nu-i bun decat cand ninge. Ca_cand a fost soare au dormit toata ziua. Ca-mi vine sa-i strang de gat. „

Deci, hai facem pariurile. In cat timp se f_te susnumita strada?

Povestita

Revin la povestile cu Dorei, ca nu ma pot abtine. Si chiar daca-mi explicase Flavius mai de de mult ca s-ar putea sa raman fara material de dezbatut m-am incapatanat sa cred ca nu-i chiar ashea. Si am avut dreptate. Ca pe langa fabrica subsemnatei (la doo stradute mai spre poiana) iar se sapa. Si stiu ca se sapa ca am o colega care sta pe straduta pe care se sapa. Si saraca femeie a spalat obloane vr’o tri zile la rand pan’ s-a potolit. Ca si-a dat sama ca ceea ce face ea se numeste „Cooperativa munca in zadar”. Ca spala obloanele seara si la tri cand ajungea acas’ erau pline de praf. Iar.

Mai ieri, la operativa de dimineata (a se intelege programu’ de beut cafeaua si sudat tigarile regulamentare) ne-a povestit cam ce patimeste ea de vr’o doo saptamani. Adeca: au venit niste neni si au sapat strada. Dupa care au acoperit santu’ si au dat cu smoala pe unde au sapat. Sa se vada ca a fost sapat. A doua zi au venit alti neni care au sapat acelasi sant, au schimbat niste tevi dupa care n-au mai acoperit santu’. A treia zi au venit nenii au acoperit santu’ al lung si au facut altele mai mici. Pe care nu le-au acoperit. A patra zi au schimbat nenii alte tevi, au acoperit santurile si au plecat. Vineri s-a dus a mea colega acas’ la fi’su (care shade intr-o comuna pe langa satu’ meu) si a descoperit cu stupoare ca tanti pulimaria din comuna asfaltase drumu’. Numa’ ca nenii care a iezecutat lucrarea a turnat bitum si peste capacele de canal. Ma intreb ce-o sa faca daca se infunda canalizarea.Sau mai bine nu.

Pe miercuri deja batea vant de sarbautoare si Doreii lu’ colega n-au prea avut chef de munca. Ca zicea colega ca, dimineata cand a plecat la munca nenii erau deja la posturi. Si se faceau ca muncesc. Si era un nenea intr-o groapa, cu telefonu’ intr-o mana si tigarea in alta si se conversa: „Da shefu’. Sa traiti sefu’. Maine dimineata shefu’. Da shefu’. Toba de toba shefu’. Pai cum????……”. Eh, cand a ajuns acas’ a mea colega a gasit intr-un colt al casei un morman de coji de seminte. Langa poarta mucurile de la vr’o doo cartuse de tigari si vr’o doo baxuri de doze de bere. Da’ numa’ dozele, ca berea isi incepuse de cam mult circuitu’ prin natura. Si gropile erau ca dimineata. Numa’ ca miercuri pe dupe pranz a plouat. Rectific, a turnat cu galeata. Si pe straduta in cauza curgea Tarlungu’. Adicatelea nu se mai vedea bordura. Nici gropile din asfalt. Pe cale de consecinta unu’ din Dorei, de cate ori aparea cate o masina iesea din ascunzatoare si dadea disperat din maini sa dirijeze soferu’ neinspirat pe care l-a mancat in …… freza sa plece de acas’. Si toata mima asta a durat vr’o ora, pan’ a reusit cineva sa ajunga cu un panou d’ala cu „Baaaaaaa, sa sapaaaaaa.”

Am o vaca impresie ca VA URMA.

Brrrrrrrr Brrrrrrrrr

Va spuneam mai acu’ cateva zile ca astia vopsira incredibila trecere de pietoni de langa fabrica subsemnatei. Si ca mai anu’ trecut au reparat strada care trece pe langa susnumita fabrica. Si m-am gandit io in sinea gandului meu ca toata povestea asta are ceva d’a face cu zilili brasovului si cu gramezile de turisti ce aveau sa vina sa vaza cum NU se calareste un cal. Numa caaaaaaaaaaaaaa…….

Azi dragutza dimineata ma deplasai inspre locu’ de dat cu sapa, dupe cum mi-i obiceiu’. Tot dupa cum mi-i obiceiu’ imi facui o cafea, m-am dat cu neste maglavais pe fatza sa nu-mi spariu colegele, am deschis geamu’ si mi-am aprins o tigara. Deh, efectivu’ e redus din cauza de contzedii de odihna, si nu-mi permit sa parasesc campu’ de lupta. Pe la 8 de dimineatza am mai fumat o tigara si am lasat geamu’ deschis. Ca se prevedea o zi frumoasa si calda si fara vant. Pe la vr’o 8 juma’ a inceput sa-mi cante suav, o serenada, una bucata fierastrau de asfalt.  Deci nu-i bine. Inchid geamu’, ma apuc de lucru’ si in vr’o juma de ora tace fierastrau’. Buuuuuuuuuuuun. Deschid geamu’, mai fumez o tigara si ma holbez la doreii de jos sa incerc sa-mi dau sama ce-au de gand. N-am reusit sa-mi dau seama fin’ca toti erau insirati pe gard si se holbau la bitumu’ proaspat taiat. Dupa vr’o ora juma’ a aparut artileria grea: pikameru’. Care pikamer mi-a tinut si ala serenade vr’o ora. Dupa care a tacut. Dupa care mi-am mai aruncat o data ochii pe geam si am vazut o gaura de vr’o 15 cm adancime, vr’o 20 latime si lungaaaaaaaaaaaaa cat troturaru’. Si doreii sapau de zor sa goleasca groapa. I-am lasat cu ale lor ca inca nu ma plateste nimeni pentru supravegheat lucrari pe domeniu public si m-am apucat de ale mele.  Pe la vr’o paisp’ce trecut fix imi mai arunc o data ochii pe geam sa descopar scopu’ susnumitei gropi. Si am descoperit cu stupoare ca doreii schimbau bordurile. DUPA ce se asfaltase strada. Si zice lumea ca io nu-s toata la cap.

Prologu’

De vreo cativa ani incoace in satu’ meu se sapa.
Se sapa cu scop, fara scop, cu logica, fara logica, da’ se sapa mai abitir in ani helectorali.
Toata vara or lucrat la podu’ care trece pe langa geamu’ subsemnatei. Multamesc lu’ Dumniezau si lu’ San’petru ca au gatat. Am scapat de sunete suave de pikamere si alte cheshtii de gen. Acu’ aud sirene de politie/salvare/pompieri………..da’s rare, se iarta.
Numa’ ca…………… s – or apucat de sapat in capatu’ alalalt al satului, adica unde da cu sapa in campu’ muncii subsemnata.
Au mai sapat – o o data si anu’ trecut. Atunci au schimbat tevile de gaz. Anu’ asta au schimbat tevile de apa, au inmormantat cablele de telefon & internet de la toate firmele posibile si ceva cable de inalta tensiune (propretatea personala a lu’ electrica si fii). Auzisem eu prin targ ca zice tanti comunitatea iuropeana ca n – are voie sa zboare cable pe cerurile patriei noastre, da’ n – am crezut ca dumnezeii locali se conformeaza in halu’ asta de repede.
No’, ai patru neuroni ai mei s – or gandit s – or sucit, s – or invartit si or ajuns toti la aceasi concluzie: n – are cum sa dureze prea mult povestea asta, ca doar sapa, inmormanteaza cablele, le fac parastasu’ trag o dunga de bitum si gata………….. maxim 2 saptamani.
Numa ca, neuronii mei n – or luat in calcul 2 chestii:
1. birou’ meu e intr – o cladire plasata strategic, intr – o intersectie
2. capacitatea de organizare a rumanului.
Din aste motive, lucrarile dureaza de vreo 2 luni, fin’ca in fiecare intersectie astia or facut nod de legatura si pentru tevi, si pentru cable. Drept urmare pe trotuaru’ de sub geamu’ biroului, care pana mai ieri era drept ca – n palma troneaza amu’ 3 capace de canal…………ca se muscau cablele intre ele daca isi faceau toti noadele in acelasi loc. Povestea cu astea 3 capce de canal o durat exact 3 zile, pe sistemu’ venit oameni, sapat trotuaru’, inmormantat fire, facut parastas, acoperit, plecat. Scurt si la obiect.
Da’ problema e al 4 – lea capac de canal. Asta nu – i pe trotuar, e in strada, si apartine lu’ compania care ne da apa.
Eeeeeeeeeeeeeeeeh, povestea cu canalu’ asta dureaza de vreo 2 luni, adica:
Venit oameni, sapat trotuar, ingropat niste tevi, acoperit sant, plecat – o saptamana.
Venit oameni, sapat strada d’a lungu’, facut nus’ ce amune, acoperit sant, plecat – alta saptamana.
Venit oameni, uitat, masurat, calculat, certat intre ei, plecat – vreo 2 zile.
Venit oameni, sapat strada d’a latu, ingropat niste tevi, acoperit sant, plecat – alta saptamana.
Dupa asta a inceput distractia (din punctul meu de vedere). Oamenii or trebuit sa traverseze strada cu tevile si sa le lege de alea care mergeau de – a lungu strazii. Toate bune si frumoase cat a fost vorba de traversat, la partea cu „facut legatura” incepe povestea canalului numaru’ 4, adica :
In prima zi (era luni) au sapat de pe la 8 pan’ pe la amiaz o groapa. Au descoperit ca tevile se termina in groapa respectiva………..da’ la inaltimi diferite. O venit un nenea despre care am gandit in sinea gandului meu ca – i vre – un pui de sef, a studiat indelung problema, si a plecat. Dupa ce – o plecat nea’ asta muncitorii au acoperit groapa.
A doua zi, de pe la 8 pan’ la amiaz au sapat iar, aceeasi groapa, au pus un cot intre tevi si…….. au acoperit groapa.
A treia zi sapat ( acelasi interval de timp), au scos cotu, au pus un robinet urias si alt cot si au acoperit groapa.
De joi, s – au apucat de schimbat tevile pe stradutele din cartier, ca doar deh, nu puteau sa schimbe tevile doar pe strada principala.
Si vine iar ziua de luni, si………..au dat drumu la apa, drept urmare, in vreo 2 ore groapa era plina cu apa.
Un „Dorel” a primt sarcina de a usca groapa. O sapat saracu’ de pe la 9 pan’ pe la 3. N – au mai avut curaj sa acopera groapa.
Marti………..dezastru. O vint nea’ vicele in control. Scandal, urlete, tzipete, ca strada trebuia asfaltata de o saptamana, ca sa vedeti domnu’ vice ca nu – s de vina io, ca maine se rezolva, ca daca nu maine poimaine sigur, ca sa vedeti, c – o fi, c – o patzi ………si o plecat vicele (PS, vicele sta in zona).
O trecut furtuna, s – or aruncat vreo 3 in groapa, au studiat problema, au sudat ceva, s – or sucit, s – or invartit, or dat drumu’ la apa, si………………… nu s – a mai umplut groapa cu apa.
Miercuri dimineata, scandal in strada, bubuituri de ciocane, scartzaituri de cuie………. arunc si eu un ochi si……….. faceau baietzii veseli cofraje (asa le zice? ) sa toarne pereti de beton la canalu’ din groapa 4.
Joi s – au apucat de aranjat cofraje si armaturi in groapa. Povestea asta a durat o zi.
Vineri o vint un nea’ ingineru’, s – a holbat o ora in groapa si i – a pus sa scoata tot afara si sa refaca armatura.
Luni, ajung la munca si descopar cu stupoare ca toata strada – i frezata. Imi fac cruce si ma gandesc ca minteni termina. da’ groapa 4 era tot descoperita.
Pe la vreo’ 10 apare un nenea cu o masina mare si se apuca de turnat beton in groapa……..exact peste robinetu’ de apa. Dupa vreo’ ora se prinde in sfarsit cineva ca nu – i chiar bine sa se intareasca betonu’ pe robinet si se apuca sa – l curete…………cat a mai putut.
Or venit alti neni, au turnat bitum pe strada si pe trotuare.
Amu’ strada arata superb, nu mai sunt nici gropi nici santuri, au refacut si trotuarele, numa’ ca, groapa 4 a fost acoperita doar saptamana trecuta, si pe toata strada au ramas vreo 5 metrii patrati neacoperiti cu bitum, si o anume trecere de pietoni se termina la jumatea strazii (pe de – a latu’)…………….. sa traiasca groapa 4.