Nu, n-a mai fost de mult marți 13, da’ eu am senzația de marți 13 cam de vineri. Nu de alta, da’ vineri când am ajuns acas’ m-am trezit cu un aviz de la poștă. Amu’ io știu că admiratorii mei secreți nu-mi trimit scrisori cu confirmare de primire, drept urmare, singura chestie care mi-a trecut prin cap e că mă caută vr’o bancă. Decât că, io fiind co’chil cuminte (cât de cât) în ceea ce privește băncile, nu am prea înțeles care-i faza. Bine, n-am înțeles până luni când mi-am recuperat depeșa. Care depeșă mă anunța prin prezenta că ar trebui să-mi aduc aminte că am girat o anumită madamă la un anumit CAR. Și respectiva madamă nu-și plătise rata. Chestie care a reușit să-mi distrugă și ultimul neuron optimist din creierașu’ meu ăla mic și dulce. Și săptămâna mea a reușit s-o ia raza.

Și tot vineri m-a sunat nea’ aitistu’ de la fabrică  să mă întrebe care anume colegă nu prestează muncă pe ziua respectivă. Și cum una chiar nu era la muncă, a venit cineva, i-a luat calculatorul și a plecat tai. Și așa au început trei zile de distracție. Că din cauză de program de oameni ‘telighenți a trebuit să schimbăm licențele de win de la XP home la 7 pro. Da’ asta n-ar fi o problemă. Problemele au început când m-am trezit că anumite chestii nu mai funcționează. Că nea’ specialistu’ a schimbat ferestrele și m-a lăsat să mă spăl pe cap  cu toate calculatoarele. Motiv pentru care am descoperit că nea 7 pro cunoaște mai multe imprimante decât mi-aș fi închipuit. Și că imprimanta mea e un soi de alien, motiv pentru care a trebuit să forez ‘ternetu după oaresce drivere. Da’ le-am dat de cap până la urmă.   Decât că, marți pe la 3 fără ceva mărunt m-am trezit cu o întrebare de la colegele de birou: “Ăăăăăă, Carmen, cum se închid calculatoarele ?!” Chestie care mi-a adus aminte că viața mea (și a lor) o să fie vag distrusă până o să se obișnuiască_cu noile ferestre.

Partea bună în toată afacerea asta e că azi e miercuri. Sau a fost. Și am reușit să-mi las amprentele pe la poliția română. Că mă dusei să-mi trag pașaport cu cip. Și încă îs vag debusolată. Că am plecat de acas’ dimineață la 8 juma’ și la 10 juma’ eram înapoi. Și în astea 2 ore am reușit să-mi plătesc taxele pentru pașaport (la 2 bănci diferite), să-i scot banii mamei de pe card, să plătesc 2 rate (la alte 2 bănci) și să-mi depun și cererea de pașaport. Amu’ partea cu bancile a durat cam juma’ de oră. Plus încă o oră drumurile (34 circulă ca dreaq). Adicătelea în juma’ de oră am rezolvat partea cu pașaportu’ la poliție. Și asta pentru că în fața mea erau 5 inși la coadă. Care este, am și eu o întrebare: cineva a super eficientizat serviciu pașapoarte, sau am nimerit eu în mijlocu’ lu’ februarie și e mai liniște?

Mno, hai sănătățuri!